Hipnoza – trecut, prezent si viitor

Hipnoza cunoaste la ora actuala o raspandire tot mai larga si incepe sa fie recunoscuta din nou de catre mediile academice ca fiind o metoda foarte utila si eficienta in lucrul cu clientii.

Sigmund Freud

Dupa un declin puternic la sfarsitul secolului 19, care aproape ca a dus la disparitia sa in totalitate, hipnoza a inceput sa fie luata in din nou considerare initial de catre Freud, care a si introdus termenul de Subconstient, iar ulterior de catre legendarul Milton Erickson.

Dar oare asta este tot?

Milton Erickson

Desigur, toti cei interesati de hipnoza ca si o metoda terapeutica au auzit de Subconstient, de Freud, de Milton Erickson dar, se pare ca, intr-o masura covarsitoare, de cele mai multe ori aceste cunostinte se opresc aici. Daca ne gandim ca Freud si Milton Erickson sunt personalitati ilustre ale psihologiei si psihiatriei moderne cu sute de lucrari si carti publicate de catre ei si alte cateva mii publicate de catre discipolii lor cu si despre ei, atunci este lesne de inteles de ce hipnoza este atat de usor asociata cu aceste personaje.

In paralel cu acest curent academic insa, a existat si exista o alta versiune a acestei istorii. In general publicul larg priveste hipnoza ca pe ceva magic sau, cel mai adesea, ca pe un spectacol de varietati, aceasta datorandu-se acelui declin de care vorbeam anterior. Odata cu dezvoltarea si descoperirile din domeniul medicinei, cum ar fi medicamentele, vaccinurile, cloroformul, “vechile” metode au fost inlocuite cu altele care la  acea vreme au fost considerate ca fiind mai moderne si mai rapide.

Din acea clipa, hipnoza terapeutica a inceput sa intre intr-un con de umbra, in vreme ce hipnoza de scena a inceput sa cunoasca o dezvoltare tot mai mare. Datorita aspectului sau spectaculos si distractive, aceasta s-a raspandit tot mai mult, in mintea oamenilor devenind “adevarata” hipnoza, cea in care faci ce vrei cu oamenii de pe scena si le controlezi mintea in totalitate.

Multi considera ca hipnoza incepe odata cu Mesmer, cel care a avut succese rasunatoare la vremea sa, folosind printre altele ceea ce el numea, magnetism animal. Insa la o privire mai atenta asupra istoriei, vom descoperi faptul ca aceasta stiinta isi are radacinile mult mai adanc in istoria umanitatii, ea fiind  folosita deja inca din vremurile de glorie ale Greciei antice si chiar si mai devreme, in perioada de maxima dezvoltare a Egiptului.

Dave Elman

Unul dintre cei mai importanti promotori ai hipnozei de care “nimeni” nu a auzit este James Braid, cel care a si introdus termenul de hipnoza. Alaturi de el gasim si alte nume importante precum James Esdaile, Charcot, Bernheim, Coue si multi altii. Dintre toti acestia, cel mai cunoscut este Dave Elman, un nume legendar in lumea hipnozei non-academice, dar care este foarte putin sau chiar deloc cunoscut de catre cei care invata despre hipnoza exclusiv intr-un mediu academic.

Astazi hipnoza este predata atat in mediul academic cat si in cel non-academic, informatiile prezentate in fiecare dintre aceste curente fiind insa foarte diferite, uneori chiar radical.

Atat in Romania cat si in multe alte state se ridica mereu problema legalitatii practicarii hipnozei. Cine poate si cine are dreptul sa o foloseasca? De exemplu, psihologii, medicii si psihiatrii sustin ca doar ei stiu si pot sa foloseasca hipnoza.

De cele mai multe ori, aceste conflicte apar insa din neintelegerea procesului fundamental al hipnozei.

Nu vom cauta sa propunem aici o definitie a hipnozei, insa in linii mari putem spune ca aceasta se bazeaza pe sugestii si sugestibilitate. Asadar, orice persoana pe care noi o investim cu o anumita cunoastere sau careia ii atribuim o oarecare autoritate, si care ne ofera o sugestie cu suficienta convingere, ne va putea influenta si chiar convinge cu privire la ideea propusa. Cine ar putea fi o astfel de persona? Parintii, prietenii, profesorii la scoala, antrenorul de sport, biserica, doctorul, psihologul, samd.

Din acest punct de vedere, este impropriu sa ne intrebam cine are dreptul de a practica hipnoza pentru ca noi cu totii o facem, ce-i drept in cea mai mare masura inconstient si fara a ajunge la gradul de profesie.

Astel ca principala intrebare pe care ne-o punem nu este “cine poate sa induca starea de hipnoza?” ci mai degraba, “cine stie ce sa faca, odata ce persoana este in acea stare”? In consecinta, lumea academica si cea medicala sustin ca doar membrii acestor comunitati ar avea cunostintele necesare si deci dreptul de a folosi hipnoza.

Chiar asa sa fie oare?

Un lucru este insa clar, si anume faptul ca este absolut necesara o pregatire adecvata, iar aceasta se poate obtine in mai multe feluri.

In momentul de fata, in cadrul facultatilor de psihologie din Romania se invata diverse metode de lucru cu clientii, iar hipnoza este doar una dintre aceste metode. Ulterior, cei care doresc, pot face o specializare in hipnoza ce dureaza 2-3 ani, timp in care invata tehnici si metode specifice, care sunt bazate in proportie de 90% pe abordarea ericksoniana.

In tarile cu o indelungata experienta si istorie in domeniul hipnozei, cum ar fi Statele Unite, Australia si Anglia, sunt oferite numeroase cursuri si programe de pregatire intensiva si de calitate, focalizate exclusiv pe practica hipnozei. Acestea sunt oferite de catre organizatii si asociatii ce sunt acreditate de catre institutiile guvernamentale ale respectivelor tari. In Statele Unite de exemplu exista cel putin trei astfel de organizatii, NGH (Alianta Nationala a Hipnotistilor), HMI (Hypnosis Motivation Institute) si IACT (International Association of Counselor and Therapists). O persoana fara pregatire academica poate urma cursurile oricareia dintre aceste organizatii si, in conformitate cu legile statului de care apartine, poate ulterior sa practice hipnoza si se poate numi hipnoterapeut, hipnotist sau hipnotist consultant. Prin crearea unui cadru ce protejeaza si ofera siguranta clientului, respectand o filozofie terapeutica axata pe client si focalizata pe atingerea rezultatelor, aceste state au reusit astfel nu doar sa sustina, ci chiar si sa contribuie la continua dezvoltare a hipnozei atat pe plan local cat si international.

Poate chiar sub influenta acestor state avansate observam astazi o tendinta benefica tot mai mare de a privi cele doua curente intr-o maniera constructiva, accentul punandu-se mai degraba pe ceea ce le uneste decat ceea pe ceea ce le separa.

Ambele curente, atat cel academic cat si cel non-academic, pun in centru nevoile clientului si isi axeaza eforturile pe obtinerea rezultatelor dorite de catre acesta. Aceasta premiza reprezinta insasi cadrul de baza si ratiunea de a exista a hipnozei, cel putin in ceea ce priveste hipnoza ca si metoda de terapie si imbunatatire a nivelului de trai al clientului sub aspectele sale emotionale, intelectuale, fizice si spirituale.

Cu totii cunoastem si apreciem faptul ca psihologia se ocupa cu studiul proceselor psihice umane avand ca si scop imbunatatirea standardului de viata al omului. Tot astfel si hipnoza are acelasi scop, ceea ce a condus de-a lungul timpului la dezvoltarea si crearea unor tehnici de o eficienta extraordinara. Acest lucru nu ar trebui sa ne mire daca ne amintim ca hipnoza s-a dezvoltat si a crescut de-a lungul mileniilor, inainte de a exista orice separare intre concepte si terapii, separare adusa de catre epoca moderna (hipnoza, nlp, psihologie, psihoterapie, coaching, etc.).

Cu siguranta ca pot exista, si chiar exista, diferente de abordare, de opinii, uneori chiar de procedura intre asa-numita hipnoza academica si cea non-academica. Privind acest lucru dintr-o perspectiva pozitiva, aceasta nu poate decat sa ne bucure, intrucat ne ofera un mare avantaj, acela de a ne  conduce catre un progres bazat pe experienta si eficienta ambelor curente. Sa ne amintim ca in orice domeniu, progresul este stimulat prin schimbul de opinii, prin generarea de idei noi, prin experiente si impartasirea lor, atata timp cat omul si binele sau raman in centrul preocuparilor noastre.

Autor:

Eugen Popa – Hipnoterapeut si Trainer Hipnoza

www.eugenpopa.com

Un Mesaj la “Hipnoza – trecut, prezent si viitor”