Mesaj:
Buna ziua,

Ma numesc Eugen si am 23 de ani. Nu stiu cum sa incep si ce sa spun caci am atat de mult pe suflet.Ce pot sa zic este ca nu prea am avut o copilarie si adolescenta prea frumoasa.Fiind mai plinut am fost tinta mistourilor a celorlalti copii, iar acasa lucrurile nu au fost prea bune deoarece a lipsit mereu comunicarea intre mine si parinti. De aceea ma consider a fi o fire introvertita si imi este greu sa ma integrez social sau sa port o conversatie fata in fata cu o persoana necunoscuta.Desi fiind asa am incercat mereu sa imi depasesc aceasta stare si sa incerc sa comunic , sa socializez , dar fara prea multe reusite.
Cum spuneam..acasa situatia nu este prea fericita.De curand a trebuit sa fac un imprumut ca sa pot salva casa parintilor mei…practic am renuntat la o parte din visurile mele de viitor.Doream sa pornesc pe cont propriu , sa am casa mea , sa nu mai stau cu ai mei , dar cu necazul acesta sunt nevoit sa mai stau inca 5-6 ani alaturi de ei si gandul asta ma omoara.Imi doresc sa fiu independent dar situatia mea financiara nu imi permite sa platesc si ratele astea si sa fiu pe cont propriu. Parinti mei muncesc dar nu castiga indeajuns sa se intretina , majoritatea banilor lor se duc pe datorii si prea putin pentru intretinerea casei + mancare. Si ei tot apeleaza la mine si nu ii pot refuza. Am ajuns sa muncesc degeaba caci nu imi pot cumpara ceva pentru mine. Am sacrificat totul ca sa fie ok acasa , dar ma neglijez pe mine. Nu pot face ceea ce imi doresc.La munca nu sunt multumit de ceea ce castig si parca as vrea sa plec in alta parte dar sunt dependent de locul asta , mai ales cu ratele astea de acum. Sunt intr-o situatie disperata , nimic nu mai are rost pt mine ..rolul meu in viata nu mai are rost. Sunt tras inapoi de persoanele care ar trebui sa ma impinga de la spate.O sa ajung la 30 de ani si nu am realizat ceva important. Nimic nu ma mai bucura , nimic nu ma mai surprinde. Ganduri de suicid nu am ( am avut in perioada adolescentei cand eram tinta glumelor colegilor…am pus si in aplicare dar nicodata nu am dus-o pana la capat ).
Incerc sa gasesc un motiv pentru care sa mai continui.Am sacrificat prea multe pana acum si mi-am stricat viitorul. Asa consider eu..deja am 22 de ani si nu ma pot pune pe picioare si nu este din cauza mea. Ajutati-ma cu un sfat !
Multumesc !

Hei ai doar 22 de ani!!!!!!!!!!!!! La 22 de ani si eu gandeam la fel si eram disperata ca nu am realizat nimic in viata. Am fost si intr-o depresie severa atunci. dar cu timpul vei realiza ca esti o persoana importanta si ca ai un scop aici pe pamanat.

Te-a maturizat mult copilaria/adolescenta grea de care ai avut parte, insa la varsta asta, gandeste-te ca poti avea lumea la picioare, ai toate posibilitatile in fata.E nevoie doar sa astepti, pentru ca ai sacrificat multe, iar destinul ti-e dator.Majoritatea oamenilor de succes au inceput la fel ca tine, important e sa mergi mai departe, sa faci totul cu optimism, pentru ca sigur va fi bine.Ai incredere in propria persoana, pentru ca esti un luptator, majoritatea tinerilor de varsta ta sunt niste paraziti inutili, insa tu esti liderul ‘tribului’ din care faci parte.Mie mi-ai castigat respectul.Iar pentru chestia ca ai fost mai plinut, trebuie sa iei in considerare, ca daca nu ai fi fost asa, probabil ai fi avut alte defecte la fel de grave.Spui ca ai sacrificat multe, dar sacrificand acum, castigi pe viitor, o sa vezi.Sinuciderea nu e o solutie, pentru ca doar atunci nu insemni nimic, si esti de toata jena, si stiu ca nu vrei asta.Vorbesti de viitor , cum ca ‘ti s-a stricat’ pentru ca tu te grabesti sa traiesti, viitor nu inseamna sa fi cineva la 30 de ani, viitor inseamna ‘maine’ inseamna 80 de ani… Vor fi zile frumoase, grele, teribile, apoi iar frumoase, viata este o insiruire de anotimpuri ca un an, in viata ai perioade frumoase ca primavare, triste ca toamna, grele ca iarna, calde ca vara, si zile la fel, important este sa te sacrifici iarna ca sa te bucuri primavara, daca intelegi ce vreau sa zic, si sunt sigur ca intelegi. Spui despre parinti ca te trag in jos, desi stii si tu bine ca nici ei nu-si doresc asta, dar la fel ca tine, sunt oameni nemulumiti, dar tu inca mai ai sanse sa te rezolvi si pe tine, si sa-i ajuti si pe ei, cu conditia sa nu cedezi.Asta inseamna sa fi erou, nu ce vezi la TV, personaje fantastice care salveaza lumea… Tu fii eroul care-si salveaza familia si persoana proprie, si-o sa fi implinit, deci inca odata, continua.Continua pentru ca orice incerci sa faci pentru a salva situatia, faci bine.Nu te mai gandi la lucruri distructive , ci doar la cum sa-ti faci viata mai frumoasa, si mai ales nu te raporta la altii, pentru ca si altii au problemele lor, si daca-ti reproseaza cineva ceva, e fix problema aceluia, pentru ca nu-i poate face fata.Nimic nu e mai nobil decat ajutorul acordat familiei.In concluzie: Fii eroul de care ai nevoie!!!

Trebuie sa vezi partea frumoasa in orice ti se intampla! Ai un servici, esti sanatos, ai parinti, esti tanar si ai viitorul in fata. Cand esti coplesit de starile acelea – alearga, asculta muzica, citeste,vezi un film bun! Totul are o rezolvare,dar ca sa gasesti rezolvarea asa ziselor probleme, trebuie mai intai de toate sa te regasesti pe tine. Fruntea sus!

Iti scriu din postura unui parinte;asa cum te ai descris esti un om deosebit de matur pentru varsta ta !FELICITARI.Alti copii carora parintii din prea multa dorinta de a avea o viata mai buna decat a lor si au protejat copii inutil de mult.incearca sa vezi partea buna a lucrurulor;situatia ta te a pregatit pentru viitor ,lucrurile in ceea ce te priveste stau mult mai bine decat pentru altii;ai serviciu, esti sanatos ,esti util.Nici nu stii cat de greu e sa fii inutil.Sant sigura ca dupa ce vei travessa aceasta perioada grea vei avea un viitor foarte frumos pt ca esti pregatit pentru a l primi.Nu stiu ce posibilitate ai dar incearca sa ti gasesti un job mai bine platit in alte locuri.Nici nu stii ce posibilitati iti rezerva viitorul.!

Care sunt cele 5 mari avantaje si cele 5 mari dezavantaje ca la 22 de ani stai cu parintii tai, inca?

Poate ca este nevoie sa—i lasi pe părintii tai sa se descurce…. Tu stii mai bine: daca au nevoie de ajutor "doar de data asta" sau iti vor cere sa le rezolvi problemele pana vei împlini 30 de ani si dupa…..

continua sa faci ceea ce faci. nu mai dispera si fi multumit cu ceea ce ai. intotdeauna se poate mai bine dar si mult mult mult mai rau. binele pe care il faci iti va fi rasplatit. roaga-te pentru ajutor si-l vei primi negresit. fi sigur de asta.

7. Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide.
8. Ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide.
9. Sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sau paine, oare el ii va da piatra?
10. Sau de-i va cere peste, oare el ii va da sarpe?
11. Deci, daca voi, rai fiind, stiti sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?
12. Ci toate cate voiti sa va faca voua oamenii, asemenea si voi faceti lor, ca aceasta este Legea si proorocii.

Spuneti ca sunteti dependent de actualul loc de munca.Ati incercat sa gasiti un altul in care sa fiti mai bine platit? In felul acesta veti avea resurse si pentru dvs. In plus v-as recomanda cateva sedinte de consiliere pentru dezvoltarea increderii in sine. Daca nu va puteti permite sa apelati la un terapeut, exista asociatii care ofera consiliere gratuita. Curaj, exista multe posibilitati neexplorate!