Mesaj:
Va rog din inima sa ma ajutati.sunt distrus nu mai stiu ce sa fac.am16 ani..acum 2 ani m-am imprietenit cu un baiat.era perfect.ne intelegeam de minune..plangea pentru mine.ma cauta non stop.iar eu nu-i dadeam mare importanta.acum.nu ma mai baga in seama.are alti prietenimdesi i fac toate poftele.i cumpar cadouri.i dau bani.il sun.nui convine nimic.ce as putea face.e cea mai mare cumpana din viata mea.am ajuns sa ma tau pe mana pentru a ma calma.pur si simplu nu mai rezist

O sa-ti spun acum o mica poveste …adevarata. La prima vedere, o sa para ca nu are nici o legatura cu situatia ta; asa ca o se te rog sa nu te pripesti cu concluziile, vrei asa? … Pe la 12 ani, din anumite motive despre care nu are rost sa discutam, a trebuit sa incep sa-mi fac mincare singura. Nici experienta nu aveam – si eram si ATIT de mica! (desi mie mi se parea altcumva)… Toata istoria asta s-a lasat si la mine cu singe, doar ca, in cazul meu, nu era intentionat provocat. Singeram in interior (metaforic vorbind), pentru motivele care ma condusesera acolo; si singeram si la exterior, caci nu puteam sa pun macar o data mina pe cutit, fara sa-mi alunece peste degete si sa-mi mai fac o taietura! … Ai idee ce drama traiam? Taieturile ma dureau, singele curgea ca de la robinet – ce mai: masacru in toata regula! … Azi asa, miine asa… Incetul cu incetul, am inceput sa fiu mai stapina pe ustensilele acelea din bucatarie, pe de o parte. Iar pe de alta, atunci cind totusi ma mai taiam, nici de durut – nu mai durea …mai deloc! Am ajuns sa constat doar: “A! Iar am facut-o lata! “. Sa bag degetul ranit sub robinet citeva minute, si sa uit imediat istoria, ca si cum n-ar fi fost! … Ce vreau sa spun cu asta?! … Ei bine, nu doar tu. Ci, in viata aceasta, FIECARE dintre noi invata iubirea – cam tot asa cum o inveti si tu acum! Chiar ESTE, cu adevarat!, cea mai mare cumpana din viata ta – pentru ca viata ta, la capitolul “relatii de iubire”, abia acum incepe. Abia acum experimentezi ce inseamna asta. Si doare – vai!, cit de tare poate sa doara!… FIECARE dintre noi ne amintim de cel putin o astfel de experienta, de care am avut parte, in maturizarea noastra! Dar se intimpla exact ca in istoria de ti-am relatat-o. Incetul cu incetul, inveti. Vei mai iubi – de multe ori de acum inainte. Vei fi iubit(a) – de inca pe-atitea! Vei mai suferi. Dar, de fiecare data, vei gestiona din ce in ce mai usor suferinta din iubire, atunci cind se va intimpla sa mai apara. Cei care iubesc mult , au o sansa in plus fata de ceilalti: aceea ca, la finalul atitor si atitor experinte, sa constate: “A! Iar am facut-o lata!”; si sa nu-i mai doara aproape deloc… :-*