De către: Mihaela Zaharia

Mihaela Zaharia — Mon, 16 Dec 2019 11:23:08 +0000

Noi nu avem raspunsuri, raspunsurile le gasesti in tine, dar noi putem avea cateva intrebari ….
In primul rand si tu si parintii lui treceti acum printr-o perioada de doliu. Mai ales ca moartea sotului tau a fost brusca, la o varsta tanara si nu va asteptati. La tine s-a combinat si cu perioada post-partum dupa nasterea fetitei, asadar, e normal sa suferi mult dupa el. In acelasi timp te poti informa despre stadiile doliului cautand pe internet “modelul Kubler-Ross” ca sa iti intelegi mai bine situatia si la un moment dat sa iti poti lua ramas-bun.
Apoi spui ca te gandesti la operatia ceruta de socrii tai … ce speri sa obtii concret de la ei daca o vei face? Nu te vor mai acuza? Te vor primi cu ei la masa considerand ca nu le mai “spurci” vasele? Crezi ca furia lor impotriva ta le va trece? Si ei sufera ca si-au pierdut copilul, in viata asta nu cred sa existe o durere mai mare, asadar chiar si inconstient pentru a se apara de atata durere le e mai usor sa dea vina pe ceva, orice, iar tu esti cea mai la indemana, mai ales fiind straina. Indiferent de vei face tu!
Corpul tau e TOT ce ai cu adevarat in viata asta! Venim goi si singuri si plecam goi si singuri. Ai nevoie de el intreg si cat mai sanatos ca sa poti avea grija de tine si de copiii tai toata viata ta. Ei si stramosii lor au trait intr-o cultura in care asemenea operatii erau considerate “normale”, tu vii dintr-o cultura in care stii foarte bine ca nu sunt si tu ai dreptate! Exista campanii internationale care lupta sa schimbe astfel de mentalitati si chiar personalitati din India care fac asta, cauta pe google “Masooma Ranalvi”, ia legatura cu ea daca e cazul. Sau … gandeste-te, daca ar fi in locul tau fetita ta, ce i-ai dori sa faca? Ce te opreste sa faci tu ceea ce ii doresti ei si stii cu siguranta ca e cel mai bine?
In legatura cu baietelul tau, pune-te putin in locul lui: 4 ani de zile a fost crescut de altcineva, zi de zi altcineva a avut grija de el, cum sa se simta acum apropiat de tine? Sora lui ii e straina, tu cam la fel, de socrii tai si de mediul diferit din India nu mai spus, o sa ii ia timp sa va accepte si sa nu mai tanjeasca dupa ce tot ce a iubit in Romania. Daca ii arati zi de zi ca ii intelegi supararea, furia, tristetea, durerea abandonului de tine si durerea despartirii de persoanele dragi din tara. Verbalizeaza tu ce crezi ca simte el ca sa se simta inteles. Probabil va plange, va fi furios, dar … va simti ca tu ii esti aproape si in timp va fi mai bine.
Si ce crezi ca castigi daca il minti si nu ii spui ca tatal lui a murit? Oricum nu il poti minti de tot, te vede cum suferi, te simte, el stie deja ca exista lucruri nespuse care ii fac si mai mult rau.. Doar ii amani o suferinta, creandu-i inca una. Daca ignori sau negi nu inseamna ca moartea tatalui lui nu e un adevar. Si la un moment dat va afla. Iar cand va afla va fi furios pe tine ca nu i-ai spus si se va indeparta si mai tare. Mai bine afla de la tine, mai bine gandeste-te cum anume ai putea sa ii spui si cum poti sa-I fii altaturi in durerea lui. El nu iti greseste tie cu nimic fiindca nu se comporta acum ca un copil cuminte, e un copil care sufera, atat. Iar tu esti cea care poti intelege asta si poti fi alaturi de el, chiar daca acum asta inseamna ca sa suferiti impreuna. Acest lucru va asigura o relatie profunda intre voi sic and el va avea varsta ta de acum, si dupa … Succes!

Comentarii la: Am fost căsătorită cu un cetatean hindusă/indian, care a murit. Acum stau in tara lui natală si sunt acuzata de socrii mei ca le-am omorât copilul, nu ma lasa sa stau cu ei la masa, pentru ca “spurc mancarea”. Mi-au spus ca ma iarta daca fac o operatie de mutilare genitala.

De către: Mihaela Zaharia