Login

Sfatul Terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Sotul meu are o fetita de 5 ani, care a deprins fata de mine un comportament ce ma determina sa fiu drastica. Minte mult, ma ignora cand ii spun ce sa faca, are caracter duplicitar in prezenta tatalui ei.

Terapeuti RO 6:56am Apr 10
Mesaj:
Buna ziua.
Din cauza unor probleme in familie, am ajuns sa acumulez frustrari care din pacate, imi deterioreaza relatia cu sotul meu.
Avem impreuna o fetita de un an iar din casatoria anterioara, sotul meu mai are o fetita in varsta de 5 ani, ce locuieste cu mama ei dar vine periodic la noi.
La inceputul relatiei noastre, am indragit fata, ea fiind motivul pentru care mi-am dorit copii dar lucrurile s-au schimbat in ultimul timp iar asta pentru ca copila, a deprins fata de mine, un comportament ce ma determina sa fiu drastica. Minte mult (a spus mamei ei acum 1 an ca am batut-o dar si bunicii in urma cu maxim o luna), ma ignora cand ii spun sa faca sau sa nu, are caracter duplicitar in prezenta tatalui ei. Cu toate ca varsta copilei este de doar 5 ani, mama ei considera ca trebuie sa-i explice de ce parintii ei s-au despartit, spunandu-i direct ca eu sunt respunzatoare, motiv ce cred ca a dus la indepartarea copilei de mine, dar si multe alte lucruri. Sotul meu, cu toate ca stie ca metodele mele de educare sunt eficiente iar regulile intr-o casa fac ca acasta sa devina un camin armonios, prefera sa nu le aplice in cazul fetei celei mari din teama respingerii acesteia. Stiu ca nu sunt absurda, vreau doar sa manance ce-i ofer la orele de masa (mama ei este in regim permanent iar copila refuza sa manance anumite mancaruri inclusiv paine seara), sa doarma atunci cand trebuie, sa nu intre in bucatarie cand se fumeaza, sa n-o ia pe sora ei in brate fortandu-si spatele, un program in fata televizorului…lucruri pe care le ignora cu desavarsire iar tatal ei ii motiveaza faptele, spunand ca asa face si la mama ei, iar toate aceastea ma transforma fara voie, in Lupul cel rau. Nu sunt de parere ca copilul sa aiba putere de decizie cu privire la viata lui pana la o varsta potrivita. Imi este teama ca in timp, aspectele negative ale comportamentului fetei mari, se vor rasfrange si asupra celei mici.
Ma simt obosita psihic de ceea ce mi se intampla si nu stiu cum as putea gestiona problema astfel incat sa pot avea o viata de familie linistita in care sa predomine intelegerea fara ca fosta sotie sa-si mai puna amprenta in familia mea. Nu de mult, relatia dintre sotul meu si fosta sotie, s-a imbunatatit intra-atat incat aceasta profita cerandu-i s-o ajute cu diverse comisioane, lucruri pe care nu le vad cu ochii buni.
Vis-a-vis de tot ce v-am scris, sotul meu nu se implica in nici un fel in ceea ce priveste intrigile fostei sotii, ba din contra, ca nu cumva aceasta sa intoarca copila impotriva lui, ii accepta rugamintile facandu-i anumite comisioane ori de cate ori ii sunt cerute. Nu se implica nici in educarea copilului, neavand nici o activitate atunci cand aceasta ne viziteaza, eu fiind direct implicata in grija lor, dar se irita considerand ca fac diferenta intre fete, fapte ce duc la adancirea frustrarilor mele.
Am adus in discutie o posibila programare la terapie de cuplu dar el nu accepta ideea.
Am rugamintea sa-mi oferiti parerea dumneavoastra de specialist in gestionarea problemei avute.

Remus Sandu 7:26am Apr 10
“iar copila refuza sa manance anumite mancaruri inclusiv paine seara” http://www.getfit.ro/alimentatie/20-de-motive-pentru-a-renunta-la-paine.htmlşi ce alte alimente mai dă la o parte ?


Psihoterapie PentruFamilie 7:29am Apr 10
E adevarat, existenta unor reguli e deosebit de importanta intr-o familie…in acealasi timp e insa important ca aceste limitari sa fie intelese si agreate de toti cei implicati (nu impuse). Nu mai putin adevarat e faptul ca existenta unor reactii comportamentale contradictorii ale adultilor poate sa stimuleze comportamentul problematic al copilului. Astfel, existenta unor situatii in care pentru aceeasi problema comportamentala, mama (sau tatal etc) stabileste o sanctiune, in timp ce matusa (sau bunicul etc) transmite mesajul ca „nu e nimic grav, toţi copiii fac asta”, il face pe copil sa puna la indoiala credibilitatea adultilor si sa ‘profite’ de amandoi rand pe rand. In plus se poate ajunge cu usurinta la situatia etichetarii unui parinte ca fiind ‘bun’ sau ‘rau’ dupa cum spuneti si dvs. O buna educare a copilului se poate face doar in echipa. In cazul in care sotul dvs nu doreste in aceasta faza sa participe la sesiunile de psihoterapie, ati putea ca initial sa participati dvs si avand un exemplu sa accepte ulterior sa vina si dansul. Ce spuneti? Dr Rares Ignat – psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata familiala & profesionala

Laurentiu Marga 7:38am Apr 10
Totul se reduce la doar un gand si o emotie. Un gand are valoare, atat cat ii dam, nimic mai mult.

Geanina Timofte 4:56pm Apr 10
Din cea ce spuneti, cred ca sunt doua aspecte diferite: 1. comportamentul problematic al fetitei mai mari; 2. implicarea fostei sotii in viata dumneavoastra de familie. In ce priveste prima situatie, ati spus ca ati indragit-o pe fetita, dar acum va determina sa fiti drastica. Ati incercat sa fiti mai blanda si mai intelegatoare cu ea. Ganditi-va ca nu are decat 5 ani si e o victima a adultilor, iar minciuna este pentru ea un mod de autoaparare. Daca inca o mai indragiti si chiar va pasa de acest copil (atunci cand ne legam viata de un om o facem cu tot trecutul lui), ar trebui sa fiti blanda si sa comunicati cu ea. Intrebati-o ce o deranjeaza, propuneti-i sa faceti impreuna regulile in ce o priveste, eventual le reprezentati prin desene si le afisati la vedere. Pt abateri o bulina neagra in dreptul regulei, pt respectare o bulina colorata. Pt un numar de buline colorate (3-5, cate credeti, dar nu prea multe sa nu o frustreze) oferiti-i un premiu – ceva ce-si doreste. Ar trebui sa mai a aveti o discutie cu ea, legata de aparitia unei surioare in familie. Chiar daca ar fi copilul dumneavoastra, aparitia unui frate/ surori in familie il detroneaza de la statutul de copil unic. Are sentimentul ca beneficiaza de mai putina dragoste si atentie si sufera. Este foarte greu sa inteleaga ca afectiunea fata de ea nu se diminueaza (desi, in cazul dumneavoastra este posibil sa fie asa. Incercati sa fiti sincera cu dumneavoastra insiva). Intrati pe un forum de mamici si o sa vedeti cate se confrunta cu astfel de probleme la aparitia celui de-al doilea copil. In acest sens e bine sa o implicati in diferite activitati in ceea ce o priveste pe cea mica: poate la baie, la plimbatul cu caruciorul etc. Apoi laudati-o pentru ca este o sora mai mare si este model pentru cea mica. Ganditi-va ca desi nu au aceeasi mama sunt surori si se vor sprijini una pe cealalta, candva, peste ani, de dumneavoastra depinde.

Geanina Timofte 5:00pm Apr 10
Pt problema a doua ar fi bine sa fiti ferma cu sotul, fara posibilitate de negociere: implicarea lui in vechea familie trebuie sa aiba legatura strict cu problemele care o privesc pe fetita. Acum are o alta familie de care este responsabil. Daca isi doreste o familie fericita, atunci trebuie sa inteleaga care este rolul sau fata de fosta sotie si care este fata de dumneavoastra. Fiti calma, fara reprosuri, dar ferma fata de el. Va doresc succes, stiu ca e dificil, dar o femeie poate rezolva tot ceea ce-si propune daca e suficient de motivata.

Geanina Timofte 5:01pm Apr 10
*ceea (graba)

Carmen Caramlau 8:08pm Apr 10
Buna seara. Inainte de toate, trebuie sa intelegeti ca in situatia de fata nu sunteti personajul rau, desi din pacate asa arata la prima vedere. Hai sa privim din punctul de vedere al copilei de 5 ani. Este “fata lui tata”, nu si a Dvs. (“AVEM IMPREUNA o fetita de un an iar din casatoria anterioara, SOTUL MEU MAI ARE O FETITA in varsta de 5 ani”). Are 5 ani si locuieste in MAJORITATEA timpului cu mama biologica, care are tot dreptul sa-i impuna un comportament, iar fetita are obligatia sa-l respecte. Si unui adult i-ar fi greu sa-si schimbe rutina, daramite unui copil de 5 ani. Spuneti ca va obliga sa fiti mai drastica. Un copil de 5 ani va obliga? Va poate provoca, asta cu siguranta, dar sunteti stapana gandurilor si actiunilor Dvs. Atitudinea pe care o aveti in situatia de fata nu numai ca nu va ajuta, dar face foarte rau relatiei cu sotul Dvs. Puteti avea ca alternativa o schimbare totala de comportament cu fata, si o oglindire a comportamentului sotului Dvs. Cu siguranta sunt momente in care si dansul e enervat de atitudinea micutei. De ce sa nu-i tineti Dvs acum partea in fata sotului? Vedeti ce iese. Pentru Dvs exercitiul acesta de intelegere, acceptare si uneori raliere cu fetita Dvs de 5 ani (acceptati-o si atunci si ea va va accepta) va conta enorm si va va pregati pentru fetita cea mica. Ca sa intelegeti mai bine ce resorturi va imping sa reactionati cum reactionati, consultati un coach. Din experienta mea de lucru va garantez ca nu sunteti singura cu probleme de acest gen, ci faceti parte din marele grup al mamelor care doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor, insa nu stiu cum sa si puna in aplicare acest lucru. Numai bine!

Rebei Marius 10:18pm Apr 10
Off..eu pornesc mai devreme in timp decat stimatele mele colege…mai precis din ceea ce tu relatezi…fata de 5 ani care nu este biologic nascuta de tine este motivul pentru care A-I NASCUT-O pe a doua fata (tu spui asta ..reciteste daca nu ma crezi). Copila de 5 ani a deprins un comportament discutabil…..te ignora, caracter duplicitar..mama ei e rea..sotul nu se implica( e normal pentru noi barbatii si comod) decat in cazul celei mici (desi stie cat de bune sunt metodele tale)…face diferenta intre copilul al carei mama biologica esti…stii ca nu esti absurda…dar vrei ca fetita sa manance ce II DAI TU….sa doarma cand TREBUIE…sa nu intre prin camere CAND NU ARE VOIE…..sa nu ridice greutati…si deodata te transformi in “lupul cel rau”////chiar iti e teama ca fetita nascuta biologic din voi doi …va “imprumuta” din comportamentele celei mari….

Rebei Marius 10:29pm Apr 10
E normal sa te simti obosita psihic.este perfect explicabil..te afil doar intr-o lupta de putere..cu toata lumea..Basescu lipseste de acolo…cu sotul ..cu mama…cu fetele..cu viata…cu toti…esti intr-un triunghi al dramei (documenteaza-te despre asta..analiza tranzactionala explica destul de clar si inteligibil aspectul)…..esti o victima asta inteleg…si consideri ca pozitia inferioara fata de salvatori si persecutori este ok..dar de fapt in acest triunghi esti cea mai tare..daca tu nu ai mai adopta pozitia de victima..salvatorii si persecutorii ar soma..nu ar mai avea ce face.Daca sotul nu se implica…mai in nimic, daca nu are activitati comune cu d-vs..probabil ca a-ti gasit un sot imatur emotional…..iar relatia intre voi nu mai este de mult ( daca a fost vreodata) relatia iubit-iubita, ci poate de copil-mama sau de prieten-prietena, este diluata . Apoi daca ma gandesc la motivul principal pentru care a-ti nascut cea de-a doua fetita..este explicabil. Oricum ma intreb ce va impiedica , daca el refuza o tearapie de cuplu sa nu intrati d-vs intr-o terapie individuala? La urma urmei nu aveti nimic de pierdut….eu preconizez doar avantaje !!!

Florentina Coman 1:54pm Apr 12
Din câte înţeleg eu, sunt mai multe ,,probleme,, pe care le ridicaţi: 1. Copila nu vă ascultă. 2. Fosta soţie are un rol care vă deranjează. 3. Soţul vă dezamăgeşte. Încercaţi să rezolvaţi lucrurile pe rând: ţineţi cont de regulile casei însă evitaţi să vă asumaţi responsabilitatea educaţiei fiicei soţului. Ea are o altă familie, alte reguli, alte valori. Poate că v-ar ajuta să nu vă mai supăraţi atunci când refuză să mănânce pâine seara. În celelalte două ,,probleme,, staţi faţă în faţă cu soţul: stabiliţi de comun acord ce servicii anume poate să ofere fostei soţii şi care îi sunt responsabilităţile în familia actuală. Încercaţi….. Şi nu uitaţi, iubirea convinge!

Facebook si parteneri

Loading

Sustinem

vegani romania

Implant dentar pret

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

16026 raspunsuri primite pentru 3300 intrebari
(in categoria actuala: 1924 raspunsuri primite pentru 388 intrebari)