Sfatul terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am 32 de ani si tocmai am devenit mama pt a 2-a oara. Am fost intotdeauna mai sensibila, mai timida si mai emotiva decat alti copii, dar si agresiva in situatii limita.

318 vizite

Actualizat: 26 decembrie 2013 | 3 raspunsuri

Terapeuti RO

10:43am Dec 14

Mesaj:
Am 32 de ani si tocmai am devenit mama pt a 2-a oara. Am fost intotdeauna mai sensibila, mai timida si mai emotiva decat alti copii, dar si agresiva in situatii limita. De cand ii am pe cei doi copii, ambele laturi au devenit si mai exacerbate. Baietelul meu de 2 ani jumate ma scoate din minti prin comportamentul specifc varstei de altfel. Fetita mea de doar 3 luni nu prea doarme ziua si e un bebelus cu multe colici. Ceea ce ma sperie si m-a determinat sa caut ajutor este furia ce ma cuprinde zilnic. Stam intr-un apartament de 2 camere, unde se aude tot, si bebe uneori nu se odihneste din cauza fratiorului si invers. Sunt mai tot timpul furioasa si agresiva in preajma familiei. Sunt mereu pe punctul de a izbucni, si izbucnesc. Nu ma pot controla. Ieri mi-am lovit copilasul de 2 ani si jumatate cu un sul de hartie de impachetat, pe care il rugasem sa nu-l desfaca si a imprastiat-o. Pe bebe nu pot sa-l lovesc, dar am pornirea asta pe care mi-o reprim cu toata fiinta mea atunci cand plange necontrolat si nu reusesc sa o linistesc sau sa o adorm. Cu sotul meu ma cert foarte des. Il injur si lovesc uneori. De fata cu copii pentru ca nu avem unde altundeva. Cand adorm ei, dormim si noi extenuati..sunt lucruri pe care le spune sau face care ma aduc in starea asta. Fie nu ma ajuta cu copii, fie nu raspunde altor nevoi ale mele, fie ne certam din cauza copiilor. Am nevoie sa stiu cat e de grav, pana unde e normal si cum sa fac sa ma schimb.

Loredana Tudor

11:03am Dec 14

Felicitari pentru calitatea de mama! Agresivitatea, furia necontrolata vin din neputinta. Aveti o personalitate puternica si ati fost educata in spiritul "eu pot si fac totul singura", si acum va rapune consecinta acestui fapt. In primul rand trebuie sa recunoasteti ca nu va descurcati singura, apoi sa cereti ajutorul si sa il si primiti. Pentru ca cine cere primeste. Pe sot sa il iubiti si sa va ajtue Domnul sa va schimbati pentru ca oricum alta solutie nu e. Ceea ce fac copii in exterior e rezultatul trairilor dvs interioare. Cand va veti linisti, se vor linisti si ei, pentru ca va sunt oglinzi.

Cristina H. B. Docan

11:09am Dec 14

Draga mea doamna, sint sigura ca orice mama ar citi aceste rinduri, s-ar regasi, intr-o masura mai mica sau mai mare! Eu, personal, care am un singur copil; si care, la un moment dat, am trait experienta de a creste 3 – am ajuns la urmatoarea concluzie: Ca sa ai grija de un singur copil, este suficienta o singura persoana. Ca sa ai grija de doi – ar fi necesare TREI persoane! … Asadar, la una dintre intrebari v-am raspuns. De normal – e normal; si ar fi normal pina oriunde ar ajunge lucrurile, asa cum normal este tot ceea ce se manifesta pe lumea aceasta. Intrebarea care trebuie pusa – e daca (mai) sinteti sau nu in zona de echilibru?! Iar aici raspunsul nu mai e la fel de pozitiv… Va recomand o prima abordare, extrem de simpla, dar extrem de eficienta: Macar o data la doua-trei zile, daca nu chiar in fiecare zi, lasati copiii doar in grija sotului, iar dumneavoastra iesiti singura (la cumparaturi sau doar la o gura de aer). Veti vedea: aceasta "distanta", de o ora-doua, va va incarca bateriile si va veti intoarce nu doar relaxata, ci chiar plina de dor de a-i revedea si dornica de a o lua de la capat cu treburile! In consecinta, toata lumea va avea de cistigat (inclusiv sotul). Cit despre gestionarea starilor de furie – am si aici o solutie simpla si tot timpul la indemina. Se numeste EFT, puteti gasi detalii pe www.facebook.com/Cristina.H.B.Docan . Va doresc sa va regasiti echilibrul, sa va bucurati de intreaga dumneavoastra familie si sa auzim de bine!

Psiholog Constantin Oprea

4:38am Dec 19

Dacă vă permiteți ar fi indicată o terapie pentru că aceste aspecte dacă persistă consecințele cu siguranță vor fi mai grave.Pot fi multe motive pentru care ați ajuns la un astfel de comportament.Cu un terapeut le veți descoperi ,vă va arăta cum trebuie gestionate aceste stări și nu vor mai fi probleme.

Postat în Sfatul terapeutului
Etichete: agresivitate, emotivitate, furie, neputinta, sensibilitate