Login

Sfatul Terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am fost atat anorexica, cat si bulimica. In zilele in care mananc peste masura, refuz sa ies din casa sau sa vorbesc cu alte persoane… s-a intamplat sa nu ies cu lunile.

Terapeuti RO 6:41am Apr 23
Mesaj:
Buna ziua,
Inca din copilarie am avut o problema cu greutatea. Am trecut de la a fi foarte plinuta, la a fi mult prea slaba si invers…La inceputul fiecarui an ma ingras, reusesc sa slabesc 10 kg inspre vara, iar iarna pun la loc 15…acest lucru se intampla de cand ma stiu.(tin sa mentionez ca am fost atat anorexica, cat si bulimica) Nu tin minte sa fi avut vreodata un moment in care sa fiu multumita de cum arat si sa nu traiesc mereu cu grija kilogramelor. Am devenit o persoana foarte nesigura pe mine si foarte frustrata. Am zile in care mananc exagerat de mult (6-8 mese cu trei feluri de mancare si desert) si zile in care nu mananc nimic; nu pot ajunge la un echilibru in ceea ce priveste alimentatia. In zilele in care mananc peste masura, refuz sa ies din casa, sau sa vorbesc cu alte persoane…s-a intamplat sa nu ies cu lunile, deoarece mancam zilnic exagerat de mult.
Am renuntat la servici din aceasta cauza. Pe langa servici, am renuntat si la ideea de a avea un partener (tin sa mentionez ca nu am mai avut o relatie de doi ani).
Am 25 de ani si ma simt urata, scarboasa, inutila…simt ca viata trece pe langa mine, iar de multe ori nu vad dincolo de aceasta problema.
Cum as putea rezolva aceasta situatie?

Oltean Loredana 7:02am Apr 23
Iti recomand psihoterapie. Este nevoie sa rezolvi problemele care exista dedesubtul acestor manifestari, sa gasesti cauza, sa te descoperi, sa te vindeci, sa te reinventezi si sa devii persoana care e firesc sa fii.

Botezat Radu 7:10am Apr 23
la fel, recomand psihoterapie. Sunt sigur ca exista o solutie la problema ta dar ce inteleg si am senzatia este ca ai nevoie de ajutor, ca momentan nu poti singura, ceea ce nu inseamna ca nu o sa poti si in viitor. Succes, se poate!

Viorel Mocanu 7:22am Apr 23
“Am 25 de ani si ma simt urata, scarboasa, inutila…simt ca viata trece pe langa mine, iar de multe ori nu vad dincolo de aceasta problema.” – daca aveati 125 de ani, altele erau socotelile… Aici Si Acum nu vorbim de dereglari de nutritie, ci de dereglari de “vointa” si va cam bateti joc de trupul dumneavoastra… asa cum au spus si ceilalti colegi, “deranjul e sus la mansarda” :) si acolo trebuie lucrat – succes.

Carmen Caramlau 11:47am Apr 23
Draga mea, spui ca “s-a intamplat sa nu ies cu lunile, deoarece mancam zilnic exagerat de mult”. Ce-ai zice daca ti-as spune ca mancai exagerat de mult ca sa nu iesi cu lunile? Nu stiu daca am dreptate, e mult de discutat, mai ales avand in vedere perioada foarte mare de timp in care acest tipar nociv s-a manifestat. Din punctul meu de vedere nu fluctuatiile de greutate sunt problema, ci aparentele ei efecte, iar cauzalitatea o vad inversa. Multa lume alege sa se pedepseasca fizic pentru a evita greutatea de nesuportat a unei vieti sociale. Cauta ajutor. Ai aici, pe site, o multime de specialisti de exceptie. Investeste in sedinte de terapie. Numai bine!

Remus Sandu 12:59pm Apr 23
S-ar putea să resimţiţi şi efectele unui “exces de endorfine”. Cum ar fi când nu te mai opreşti din mâncat (sau dimpotrivă, reduci foarte mult consumul şi devii anorexic), pentru că eşti îndrăgostit sau trăieşti o mare dramă / situaţie stresantă. Mai multe detalii aici: http://wp.me/p48646-jUPe de altă parte, sunt factori în dietă care pot influenţa comportamentul alimentar, de parcă a doua zi nu ai mai avea ce mânca http://wp.me/p48646-17w Endorfinele sunt înlocuite cu opioizi alimentari.

Apoi, creierul produce nişte leptine care comunică organismului că deja a fost acoperit necesarul caloric şi cel puţin pe moment nu mai este nevoie de nimic în plus. Citiţi şi ‘articole similare’ (primul articol). Iar lectinele alimentare din cereale şi eventual leguminoase provoacă rezistenţă la leptine –> cresc apetitul şi predispun în acest fel către obezitate sau alte boli.


Florentina Coman 3:17pm Apr 23
Dragă domnişoară de 25 de ani! Începe prin a te accepta pe tine însăţi, aşa cum eşti: dacă nu te iubeşti TU, pe tine cea de azi, nu te vei iubi pe tine, cea de mâine, chiar dacă ai avea silueta Nicoletei Luciu. Împacă-te cu tine însăţi şi începe prin a te privi cu atenţie: trece pe o foaie toate calităţile tale, toate reuşitele tale, latura frumoasă a fizicului tău şi afişează-le pe uşa de la frigider. Dacă îţi este greu să le identifici, întreabă-ţi familia, prietenii, trebuie să fie cel puţin o persoană care să te ajute. Oamenii sunt iubiţi pentru calităţile lor mai mult decât pentru fizicul lor. Şi dacă tu nu te iubeşti pe tine, cum îi vei convinge pe alţii s-o facă? Ai nevoie de sprijin de specialitate, aşa cum au spus şi colegii mei. Şi nu uita: nici un om de pe lumea asta nu este “urât, scârbos, inutil”! Nu suntem perfecţi, da, dar niciodată nu suntem urâţi, scârboşi….. Încearcă să te vezi “cu ochi de dragoste” şi nu te mai pune singură la zid. Succes!

S-ar putea sa te intereseze si:

Facebook si parteneri

Loading

Sustinem

vegani romania

Implant dentar pret

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

16026 raspunsuri primite pentru 3300 intrebari
(in categoria actuala: 1064 raspunsuri primite pentru 220 intrebari)