Login

Balneofizioterapie | Kinetoterapie | Masaj terapeutic

Cursuri gratuite

Sfatul terapeutului

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat



Părinții mei s-au despărțit când aveam eu un an. Tata nu m-a dorit și i-a impus mamei sa mă avorteze. De mică asistam la certurile și bătăile dintre bunicii mei. Nu am avut niciodată o relație, doar prietenii cu beneficii sau am fost amanta ani de zile.

Mesaj anonim, prin terapeuti.ro/sfatul-terapeutului/:

Buna ziua! Sunt femeie, am 21 de ani. Părinții mei s-au despărțit când aveam eu un anișor. Tata nu m-a dorit și i-a impus mamei sa mă avorteze. Ea neacceptând, relația lor s-a încheiat. De mică asistam la certurile și bătăile dintre bunicii mei, neștiind cât au sa mă afecteze pe viitor. Am avut mereu tot ce mi-am dorit material, nu pot reproșa nimic in sensul acesta. Însă mai mult mi-as fi dorit sa am o familie fericita și sa fie liniște și pace in casa mea. Mama mi-a fost mereu alături, e o femeie și o mama de milioane, mi-as da și viața pentru ea. Însă nu știu dacă a reușit sa fie și mama și tata pentru mine. Când am mai crescut, căutam oriunde afecțiune din partea băieților. Nu am avut niciodată o relație, doar prietenii cu beneficii sau am fost amanta ani de zile. Am stat in relații toxice, in care eram abuzată psihic, emoțional si chiar fizic. Eram dominata din toate punctele de vedere. Eram folosită pentru dorințele și fanteziile
lor. Nu am sa uit niciodată cuvintele pe care le folosea unul dintre ei: “Taci, tu nu ai voie sa comentezi. Faci ce vreau eu, ai inteles?” I-am găsit scuze in faptul ca era beat și am trecut peste de nenumărate ori. Nu știu dacă voi putea avea o relație in care sa fiu împlinita și fericita pentru ca de multe ori când merge bine, eu ruinez totul, parca neconsiderand ca as merita acea fericire, acel respect. Nu am încredere in mine deloc și de multe ori apelez la anumite metode, cum ar fi îmbrăcămintea mai vulgara, sexul, doar ca sa văd ca sunt dorita. Nu am avut mulți parteneri, pentru ca, deși nu meritau persoanele respective, le eram fidela și loiala. Eram amanta, însă nu înșelam, dacă pot folosi termenul asta.
Nu prea am discutat aceste aspecte din viața mea, dar v-am scris vouă pentru ca mă puteți înțelege, fără judecată. Am nevoie de câteva cuvinte sa pot înțelege lucrurile in esența lor, și sa văd realitatea din ochii voștri, obiectiv. Va mulțumesc!

Ar fi bine daca ai putea face psihoterapie si te-ar ajuta foarte mult. Pe scurt ai niste probleme nerezolvate din copilărie – relatia cu tatal tau – pe care încerci sa le rezolvi prin relațiile actuale. Ca si tatal tau, iubitii tai nu se vor schimba. Dar lucrurile nu se vor schimba asa, pe scurt.
E de apreciat ca tu ai inteles foarte bine “modelul” care se repeta in toate relatiile tale: cauti atentia barbatilor, pentru ca sa o obtii spui ca “faci orice”-accepti sa fii devalorizata si tratata ca un obiect (pentru ca si abuzul este tot o forma de atentie), la un moment dat se termina cumva relatia, si te simti lipsita de valoare, ne-dorita, ceea ce te face sa cauti iar atentia lor, in acelasi mod (provocare, oferte sexuale) si ciclul se repeta la nesfarsit, intr-un permanent cerc vicios. Ceea ce probabil nu ai reusit sa intelegi singura (ca sa poti schimba ceva) este faptul ca NU este vina ta! Astea au fost circumstantele copilariei tale, si nimeni nu te-a protejat de modelul bunicilor tai si de abuzul care se petrecea acolo, intre ei. De acolo ai inteles repede “cum este sa fii femeie”, si faptul ca abuzul este ceva obisnuit, ca asa se petrec lucrurile si asta e pretul pentru a nu fi singura. Ai fost o victima atunci (chiar daca numai colaterala), dar asta nu inseamna ca trebuie sa ramaii in mentalitatea de victima toata viata ta. Obiectiv vorbind, nu sunt toti barbatii asa, si nu toate relatiile sunt asa. Chiar daca ai numai 21 de ani, acum esti adult, si poti decide altceva pentru viata ta! Nu e nevoie sa-ti cauti in mod inconstient numai abuzatori, si nici sa ii tot parasesti pedepsindu-i simbolic pe cei care te-ar trata altfel. Nu mai e nevoie sa fii numai “amanta”, poti deveni si sotia cuiva care sa te iubeasca sincer. Nu esti trecutul tau, deci nu e nevoie sa-l lasi sa te defineasca. Poti decide sa te respecti mai mult, sa consideri ca meriti mai mult si sa schimbi tipul de barbati sau de relatii din viata ta! De tine depinde. E greu, dar nu imposibil, iar psihoterapia ti-ar fi de mare ajutor in acest demers. Succes!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

18600 raspunsuri primite pentru 3921 intrebari
(in categoria actuala: 4224 raspunsuri primite pentru 868 intrebari)