Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Sunt depresiva de 4-5 ani si am avut vreo 3 tentative de sinucidere. Tot timpul ma gandesc la faptul ca viata nu merita traita si nu imi pot imagina viitorul.

  122 vizite

Actualizat: 14 aprilie 2015 | 5 raspunsuri
Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

Buna ziua..ma numesc Maria si am nevoie disperata de ajutor desi imi este frica sa il cer de la parinti sau altcineva pentru ca nu inteleg.Sunt depresiva de 4-5 ani si am avut vreo 3 tentative de sinucidere..stiu ca am o problema dar tot timpul ma gandesc la asta,la faptul ca viata nu merita traita si nu imi pot imagina viitorul sau cel putin sa am un plan pentru.Am momente cand imi mai revin dar dupa iar am un block-out si imi pierd increderea in mine.Vreau sa dau la Academia de Politie dar inca nu am reusit sa ma mobilizez psihic..simt ca nu voi reusi,ca si daca reusesc ..va fi degeaba pentru ca oricum voi muri..simt ca nu pot face nimic,ca nu sunt buna de nimic si tot timpul sunt trista,plang fara motiv si nu mai reusesc sa imi gasesc linistea nici prin lucrurile,persoanele,activitatile care ma faceau candva fericita.Vreau sa ii spun mamei dar stiu ca nu ma va intelege.De fiecare data parca incremenesc,gandurile mi se blocheaza si nu pot scoate un cuvant.De la un timp nu mai vorbesc cu nimeni si daca ma intreaba cineva ceva tip la el..pentru ca am impresia ca nu mai are niciun rost sa fac altceva.De 3 saptamani singurele cuvinte pe care i le pot adresa mamei sunt:”Lasa-ma-n pace! sau “Pleaca !” .Atat!! Stiu ca daca nu voi face ceva sau sa ma ajute cineva urgent mai devreme sau mai tarziu voi reusi sa ma sinicid.Si stiu ca am dreptul la un viitor in ciuda faptului ca nu il vreau acum si ca nu pot privi realitatea decat in cel mai pesimistic mod posibil.

situatia ta trebuie sa fie foarte greu de suportat! Cere ajutorul unui psihiatru si incepe o psihoterapie. Afla astfel exact ce se intampla cu tine si ce masuri poti lua. Se poate, succes!
 4
Buna ziua Maria. Prin cele cateva randuri ne-ati transmis drama sufleteasca prin care treceti, disperarea ca nu aveti cui cere ajutorul. Uneori nu ne dam seama ca ajutorul e mai aproape decat am crede, un prim pas se pare l-ati facut prin postarea dv pe acest site. Apelati cu incredere la psihoterapie, veti afla sursa necazurilor dv, a neincrederii in fortele proprii precum si a disperarii ca nu aveti curajul de a cere ajutor propriilor parinti.Nu abandonati lupta, viata merita traita, sta in puterea fiecaruia sa o traiasca asa cum isi doreste. Acum aveti ocazia sa fiti ascultata, sigur aveti o poveste ce merita auzita de persoane ce va pot oferi ajutor specializat.Succes !
Draga mea, nu poti continua asa! Ai mare nevoie de ajutor! Adreseaza-te unui medic, dar si unui preot , spovedeste-te unui calugar, eventual, spune-i tot ceea ce te framanta, toate gandurile tale… Si faptul ca nu comunici cu nimeni iti adanceste depresia…pe urma, la biata ta mama te gandesti? Cat sufera ea pt tine? De unde stii ca nu te intelege? Poate durerea din sufletul ei i -ar umbri , sa zicem, judecata, dar sufleteste, ea este cea mai apropiata de tine…Incearca sa- ti analizezi intreaga situatie si privind din perspectiva ei… Apoi, trebuie sa descoperi mici, banale, insignifiante placeri cotidiene, care ar putea sa-ti distraga atentia , chiar si pentru putin timp, de la gandurile care te macina…Intoarce-ti, te sfatuiesc din tot sufletul, inima spre Dumnezeu! Dumnezeu sa te ocroteasca!
 1
Ce s-a intamplat acum 4-5 ani, inainte sa apara depresia? Se poate depasi problema ta, insa ai nevoie de cineva sa-ti fie alaturi, sa te asiste pe calea vindecarii pentru ca specificul depresiei e sa nu poti face nimic, asta simti si gandesti si permanent vezi partea goala a paharului. Asta nu inseamna ca asa si e: ca si cu aerul, stii ca exista desi nu se vede. Revin: ai nevoie de cineva si un terapeut te poate ajuta f mult sa-ti descoperi resursele necesare, sa-ti lucrezi gandurile disfunctionale si sa-ti rescrii viata cu propria penita, nu cu trecutul dureros, asteptarile altora despre tine sau cine stie ce alte experiente care te-au adus in stadiul acesta. Oricum potentialul sa-ti revii, acea forta interioara o ai in tine, doar ca e amortita pe undeva. Spun doar amortita pentru ca de acolo ai reusit sa ne scrii. Mai ai nevoie de sens, de un vis al tau si mai ales, ai nevoie de tine ! Si, draga mea, iti daruiesc si tie motto-ul vietii mele incercate si ea de multe grele..Acesta este: daca e capat de lume, e inceput de cer si tot e bine! Nu renunta niciodata si fi tu!
 1
Postat în Depresie, Psiholog / psihoterapeut online, Sinucidere


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita