Login

Balneofizioterapie | Kinetoterapie | Masaj terapeutic

Cursuri gratuite

Sfatul terapeutului

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat



Tatal sotului meu sau ajungea in fiecare seara beat acasa si isi batea sotia si copilul. Mama lui l-a batut, la randul ei. In anul 2014, sotul meu a fost ridicat de mascati si acuzat de evaziune fiscala. S-a dovedit ca este nevinovat dupa doi ani. Avem o fetita si suntem casatoriti, dar el nu se putut bucura de nimic deoarece are o frica continua: de puscarie, ca se desparte de noi, ca nu isi vede copilul crescand

Terapeuti.ro

Mesaj anonim, prin terapeuti.ro/sfatul-terapeutului/:Buna ziua!
Sotul meu a avut o copilarie si adolescenta tare grea. Tatal sau, ajungea in fiecare seara acasa beat, isi insela sotia si o batea, inclusiv il batea si pe el care intervenea in apararea mamei sale. Mama lui la batut de multe ori. Scoala generala a facut-o intr-un orasel, iar la liceu s-a mutat intr-un oras mai mare. Nu a reusit sa se acomedeze deoarece colegii lui aveau o situatie financiara mult mai buna, iar el se simtea inferior. La 19 ani a intalnit o fata cu care a avut o relatie timp de 7 ani. Cand a intalnit-o era o fata usoara dependenta de alcool si droguri, iar el a vrut sa o scoata din acel mediu dar a cazut si el prada. In aceasta relatie a fumat marihuana cu ea, la atras intr-o viata sexuala brutala, fara scrupule si rusine care a inceput sa-i placa desi el inainte era romantic si rusinos. In anul 2014 a fost acuzat de evaziune fiscala , a fost dus la Bucuresti de catre mascati si tinut in arest peste noapte. A fost eliberat si judecat sub control judiciar, iar peste doi ani a primit raspuns: NEVINOVAT. Insa el de la arestere si-a pierdut toti prietenii, iar aceea care ii era partenera de viata la parasit si ii spunea cat de bine se simte cu un alt barbat, ii trimitea poze iar el plangea si ii spunea sa se intoarca. A trait cu un mare stres in tot acest timp, cu gandul ca va ajunge in puscarie. In decembrie 2014 am inceput noi relatia. Era tare deprimat , era sub tratament, insa ii era tare drag de mine si a prins din nou gustul vietii si a renuntat la tratament pentru ca el credea ca eu ii sunt de-ajuns. Avem o fetita de 1 an si 10 luni impreuna si suntem casatoriti insa el in tot acest timp nu s-a putut bucura de nimic la intensitate maxima deoarece avea o frica continua, frica de puscarie si ca se desparte de noi, ca nu isi vede copilul crescand si ca fetita noastra creste fara el. Ba chiar anul trecut in noiembrie a plecat in Iordania sa vada daca rezista pentru ca e o tara fara extradare si acolo am fi putut trai impreuna. S-a intors pentru ca nu suporta gandul sa ne ofere o asemenea viata si sa fie un fugar toata viata. Avocatul sau la vremea aceea era sotul surorii lui insa nu s-au implicat prea mult , ba chiar cand el avea nevoie de explicatii ii spunea ca are musafiri , ca trebuie sa faca curatenie….el a iubit-o si o iubeste tare mult pe sora lui insa ea s-a suparat pentru ca el a cerut parerea unui alt avocat desi ei nu il ajutau cu nimic, sotul ei si ea s-au simtit jigniti si nu au mai vorbit un an de zile pana cand sotul meu s-a hotarat sa mearga sa-si cunoasca nepotica deoarece a si nascut intre timp. Cand s-a intors acasa dupa intalnire a sunat-o si ia spus ca pentru el a fost tare emotionanta intalnirea iar ea a zis ca pentru ea nu a fost nimic emotionant. A inceput sa ii spuna vorbe jignitoare si neadevarate despre mine si ca de cand am aparut eu in viata lor ei nu se mai inteleg. ( precizez ca nu am avut vreo legatura cu disputa lor) Dupa aceasta discutie el a devenit extrem de trist si suparat si a fumat tot mai multa marihuana, iar apoi dupa cateva certuri cu mine s-a decis sa nu mai fumeze. Insa a incetat de-odata, nu treptat. A intrat in sevraj iar acum patru luni a inceput sa manance tot mai putin, pana intr-o seara cand nu a dormit deloc si a inceput sa scrie pe foaie ganduri referitoare sora lui , viata lui . Am facut programare la psihiatru ptr a doua zi la ora 17:40 insa dimineata a venit mama lui la noi si a decis sa-l duca la o plimbare. Cand a venit de la plimbare oprea masinile pe strada, era grabit , a venit in casa s-a bagat in vana imbracat si a inceput sa rada singur. A devenit agresiv cu noi( nu lovituri fizice, insa ne impingea si era agresiv verbal) . El a spus sa chemam salvarea. Am chemat salvarea insa a devenit usor agresiv cu ei si a venit si politia si apoi s-a dus de buna voie la spital unde a fost inchis o noapte in conditii mizere. A fost dezbracat in pielea goala si bagat intr-o camera inchisa plina de urina , toaleta era plina de urina si de treaba mare,
nu i-au dat apa , nu l-au verificat, nu l-a intrebat nimeni cum se simte. L-au injectat si l-au bagat acolo.
Dimineata a venit acasa, si seara a inceput sa ii se contracte piciorul , iar apoi usor usor tot corpul pana la limba. Am chemat salvarea, i-au facut un Diazepam si si-a revenit. Timp de o luna mama lui nu ma lasat sa-l dus la psihiatru pentru ca a citit dansa ca are nevoie de doua luni de liniste si isi revine si fara tratament. Insistam zilnic ca are nevoie de tratament, insa dansa refuza ( noi nu eram casatoriti). Dupa o luna de zile, i-am zis sa caute un psiholog bun care sa ne spuna daca este nevoie de o vizita la psihiatru, altfel caut eu ptr ca nu mai vreau sa-l vad cum se chinuie si ma chinuia si pe mine totodata. Am reusit si l-am dus la psihiatru. Doamna psihiatru a spus ca are tulburare bipolara de gradul 1 si ca este intru-un episod maniacal. Dupa trei luni de incercari am ajuns la o schema de tratament care functioneaza. de vreo 2 luni a iesit din episodul maniacal insa acum este tare deprimat. Ne intelegem bine, sunt langa el mereu si am fost in perioada asta cu tot ce
am putut si ce mi-a trecut prin cap ( in luna aceea fara tratament umblam cu el pe jos tot orasul, ii faceam masaj cate doua ore cu muzica pentru linistire, ii ardeam ulei de lavanda si ii dadeam ceaiuri de lavanda pana adormea), avem o fetita sanatoasa si speciala, iar el tocmai ce s-a inscris la facultatea de management. Motive de tristete nu ar avea insa el este exagerat de depresiv. Se gandeste la sinucidere, imi spune sa ma recasatoresc cu altcineva deoarece el nu este bun ptr mine, nu crede ca isi va putea gasi un job bun , nu crede in nimic si totul ii se pare greu si imposibil. Este tare dezamagit pentru ca inainte de episodul maniacal a trimis un CV la SRI, pentru ca el considera ca daca ar lucra acolo familia lui va fi mandra de el si societatea l-ar respecta, insa nu a primit raspuns de acolo si este sigur ca nu va primii deoarece este bipolar. Nu stiu ce sa mai fac pentru ca sa-i ridic moralul.
Tratamentul il primeste cu rigurozitate de la mine mereu. Dimineata are neurotop si anxiar, la amiaz are anxiar , iar seara are zyprexa, anxiar, neurotop, orfiril si immovane. Are immovane deoarece a avut si Zoloft. Precizez ca Zoloftul a fost introdus de catre el, la recomandarea doamnei doctor de familie care nu este normala psihic si cu care a codelirat 3 luni. Sper sa puteti sa imi cititi mesajul si sa-mi spuneti daca considerati ca diagnosticul este corect si daca pot face ceva sa-i mai ridic moralul. Pe moment reusesc insa trebuie sa-i tin acelasi discurs motivational zi de zi. Nu ma deranjeaza, insa as dori sa nu-l mai vad trist. Mi-e frica….

Arina Anghel

Stimată doamnă, soţul dumneavoastră are o afecţiune psihiatrică severă, care este foarte posibil să-i rămână toată viaţa. Dacă alegeţi să-i fiţi alături, vă rog s-o faceţi conștient: de la acest bărbat nu veţi primi atenţia şi afecţiunea pe care le necesitaţi ca Femeie, el vă vede strict ca pe o mamă iar dumneavoastră acceptaţi această poziţie. Aţi vorbit integral despre povestea lui, nevoile lui, stările lui, problemele lui. Unde este povestea dvs, care sunt nevoile dvs şi problemele dvs?
 7

Laura Horeanu

Buna ziua.Sotul dumneavoastra a preluat inconstient modelul tatalui atat prind dependenta pe care o manifesta cat si prin relatia anterioara pe care a avut-o.
Pe langa acea copilarie traumatizanta sotul dvs a mai trecut si prin alte evenimente neplacute care i-au accentuat starea actuala.Dvs sunteti de admirat ca i-ati fost alaturi pana acum si l-ati ajutat cu tot ce v-a stat in putere.Mama lui priveste din postura de parinte si probabil ii este greu sa accepte ca are nevoie de tratament.Ar trebui sa aveti o discutie serioasa cu dumneaei in care sa ii spuneti ca are nevoie de ajutor de specialitate si dvs nu ii vreti decat binele.Spuneti ca momentele lui de depresie nu sunt justificate insa ceea ce vedeti dvs din pacate nu simte si el.Sunt rani profunde care s-au adunat in timp si care pot fi rezolvate prin tratament psihiatric dar si sedinte de terapie psihologica.In acelasi timp sa fiti pregatita si de situatia in care sotul dvs poate sa stagneze in aceeasi stare sau chiar sa regreseze.Nu uitati ca aveti un copil care are nevoie de afectiune,iar dvs puteti sa ajungeti sa va neglijati propriile nevoi emotionale.
Multa putere in tot ce va propuneti!
 1

Terapeuti.ro

RASPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS INTREBAREA: “Probabil din cauza ca este o poveste scrisa si nu povestita se interpreteaza gresit. El este chiar si acum afectuos cu mine si cu fetita noastra, ne iubim tare mult si lupta din greu pentru noi, chiar si spune ca pentru noi traieste si datorita noua( eu as dori sa reuseasca sa simt ca doreste sa traiasca pentru el), iar tratamentul si-l ia cu rigurozitate. Am fost din nou la sedinta psihiatrica si i-a schimbat schema. Are dimineata rivotril si neurotop, la amiaz un anxiar pe care intr-o saptamana il scoatem, iar seara are zyprexa, orfiril, neurotop, rivotril, cypralex jumatate , immovane jumatate.
Doamna Arina Anghel, va multumesc mult pentru raspuns!
Da, sunt constienta si sunt dispusa sa lup alaturi de el. Ne iubim tare mult si sunt sau am putea fi o familie fericita daca el ar putea depasi depresia.
Doamna Laura Horeanu, va multumesc mult pentru raspuns, in mare parte sunt in asentiment cu dvs.
Doamna psihiatru care il supravegheaza spune ca e tot mai bine si important este ca a iesit din manie si este pregatit pentru psihoterapie. Peste o saptamana va incepe si psihoterapia si vom vedea cum decurge situatia.
Puteti sa-mi spuneti daca intampina dificultati in viata sociala cu acest diagnostic ( ingajare, calatorii, teste , atestate, etc ? “.

Laura Horeanu

Este o veste buna faptul ca dna psihiatru va spus ca este tot mai bine si ca poate incepe sedintele de psihoterapie. Important este sa il sustineti in acest demers cum ati facut si pana acum.In ceea ce priveste angajarea nu ar trebui sa existe probleme atata timp cat primeste din partea medicului o recomandare prin care sa precizeze ca afectiunea dumnealui este in remisie.Dar pana la angajare domnul trebuie sa se simta pregatit si sa ajunga la o stare de echilibru.Numai bine!
Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

18600 raspunsuri primite pentru 3921 intrebari
(in categoria actuala: 436 raspunsuri primite pentru 80 intrebari)