Login

Sfatul Terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Nu am mai dormit bine de cateva saptamani, ma trezesc noaptea si ma gandesc daca o sa reusesc ce am de facut pe a doua zi.

Terapeuti RO 12:01pm Sep 29
Mesaj:
Buna ziua. Sunt disperata. Nu stiu ce sa mai fac…. am intrat itr-un cerc vicios din care nu pot sa mai ies. Totul a fost oarecum bine pana la inceputul acestui an scolar cand m-am decis nestiind nimic despre meseria de invatator sa profesez in acest domeniu.
Am intrat in acest sistem si nu mai pot face nimic pentru a da inapoi dar din pacate nici inainte nu mai pot da… ca as dezamagi foarte multe persoane care si-au pus vorba si obrazul pentru mine ca sa pot sa obtin acest post.
Am un copil de aproape doi ani. De cand s-a nascut nu am mai vazut mai nimic frumos la viatza cu toate ca ar fi trebuit ca e o fetita minunata. Imi iubesc mult fetita, dar ganduri negre ma incearca zi de zi.
Zilele trecute chiar ma gandeam sa fug de acasa ca ma coplesesc gandurile ca nu o sa reusesc nimic in viatza.
Tot timpul doar negativ gandesc… oricat as incerca nu vad nimic bun in viatza mea… chiar daca am un sot iubitor care imi este alaturi, o fetita minunata si desteapta… constientul imi spune ca ar trebui sa ma bucur enorm de aceste daruri minunate ce le am in viatza mea… dar nu reusesc… am cateodata chiar si ganduri sinucigase sau sa fug de acasa… sunt disperata… acum ar trebui sa ma pregatesc pentru sedinta cu parintii la ora 16, mai am 2 ore, dar nu reusesc deloc sa ma concentrez… VA ROG AJUTATI-MA!!! SUNT DISPERATA… nu am mai dormit bine de cateva saptamani… ma trezesc noaptea si ma gandesc daca o sa reusesc ce am de facut pe a doua zi.
Am noroc de mama mea ca are grija de fata (e la ea la 100 km distanta) ca sa nu imi preia aceste sentimente, si de scoacra mea care are grija de gospodarie, si sa faca de mancare… nu mai am interes pentru nimic…. am o groaza de facut pentru scoala si asta imi manaca tot timpul… daca reusesc sa dorm 2-3 ore linistite pe noapte este bine.
Va rog mult ajutati-ma.

Remus Sandu 12:52pm Sep 29
Folosiţi anticoncepţionale ? Asta ar fi doar una din cauzele care predispun către acumulările de cupru la femei. http://wp.me/p48646-3u6″Excesul de cupru este de asemeni întâlnit frecvent la adulţi, în special femei. Din nou, estrogenul este un important factor contributiv, din cauza strânsei asocieri dintre cupru şi estrogen. Suplimentar creşterii normale a estrogenului în ciclul menstrual, estrogenul tinde să crească în al treilea trimestru de sarcină, contribuind astfel la depresia post-partum şi alte probleme psihologice la unele femei. În plus, femeile (şi fetele adolescente) care folosesc ‘pilula’ pentru contracepţie, cresc cantitatea de estrogen în sistem. Ceea ce este strâns corelat cu tendinţa de a experimenta depresia, tulburarea de panică, şi tulburarea obsesiv compulsivă.”

La fel de bine aţi putea avea o infecţie cu Toxoplasma: http://wp.me/p48646-1dn Peste toate acestea se pot suprapune diverse carenţe nutritive: folat (aţi evitat frunzele verzi ?), omega 3 şi vitamina E, zinc, B12. Respectiv suplimentând cel puţin cu unele din acestea, starea dvs. s-ar putea îmbunătăţi vizibil.


Mirka Balaci 1:03pm Sep 29
cred ca cel mai mult v-ar ajuta niste sedinta de psihoterapie. problema pare sa aiba radacini care nu cred ca pot fi cuprinse aici intr-un raspuns pe internet bazat doar pe un mesaj digital. cu siguranta exista o rezolvare pentru situatia in care va aflati si o veti putea gasi dupa ce va linistiti mai intai si apoi dupa ce incepeti o explorare in interiorul dvs pentru a gasi aceste solutii. :)

Oana Bodor 1:10pm Sep 29
Sa le luam pe rand: 1)Faptul ca ati dezamagi persoanele care v-au ajutat sa “intrati in sistem” nu este un motiv pentru care sa ramaneti intr-o profesie care nu va (mai) aduce satisfactii. Este viata dvs., si aveti dreptul sa decideti cum vreti sa o traiti. Daca persoanele se simt dezamagite de deciziile pe care le luati, este numai problema lor. 2) Nu neglijati starile depresive pe care le traversati incepand de la nasterea fetitei, ele trebuie discutate cu un psihiatru-pentru un eventual tratament- si cu un psihoterapeut care sa va insoteasca in procesul de intelegere si restructurare a vietii dvs., inainte ca simptomele sa se agraveze. Curaj!

Gheorghe Mitu-tara 1:16pm Sep 29
ORICE SE POATE CAND VREI SI AI INCREDERE IN TINE.!

Mihaela Comisel 3:51pm Sep 29
Pentru o clipa va opriti, va cautati un loc unde sa fiti singura, va asezati culcat sau in sezut intr-o camera bine aerisita si va concentrati asupra respiratiilor dvs. Inspirati incet numarand in gand pana la 4, mentineti apoi respiratia intr-un platou numarant tot pana la 4, apoi, mai incet, dati drumul la respiratie avand grija sa numarati 101, 102, 103 si 104. Dupa ce repetati de 3 ori aceste respiratii, stati lungita pe spate, cu mainile pe langa corp fixand un punct pe tavan. Ramaneti in postura asta pana v-ati relaxat. Gata, acum sunteti mai linisita, viata este frumoasa si merita traita din plin! Nu lasati starile descrise de dvs. sa va copleseasca. Cea mai buna investitie este in dvs. mai ales ca aveti familia alaturi, un copil minunat si sunteti tanra, deci mergeti la psiholog, nu amanati si impreuna cu el veti face ceea ce trebuie facut ca sa va puneti pe linia de plutire. Nu uitati, orice amanare este un act de autosabotare sau aceasta stare va aduce beneficii pe care nu le consitentizati.

Clau Anki 9:16pm Sep 29
Din ceea ce descrieti, aceste stari nu sunt niste stari de disperare trecatoare, de care avem cu totii parte la un moment dat, in viata. Pare a fi depresie postpartum, care se poate declansa imediat dupa nastere sau chiar si la un an dupa nastere. In majoritatea cazurilor, se declanseaza din cauza hormonala peste care se suprapun circumstantele mediului. Nu neglijati aceasta problema si daca ati gasit puterea sa va adresati acestui grup, am incredere ca va veti putea adresa medicului de familie, psihiatrului si psihoterapeutului. Ceea ce traiti acum, sunt simptomele comune in depresie; deci nu sunteti singura care trece prin asa ceva. Dar, vestea buna este ca exista tratament: medicatie psihiatrica combinata cu psihoterapia. Amintiti-va cum ati fost inainte de nastere. Aceasta este doar o perioada… nu veti ramane asa mereu. Si… cata vreme nu va mai satisface nimic, e normal ca nici meseria sa nu va aduca satisfactii. Cu siguranta solicitarile mediului de lucru depasesc capacitatea dumneavoastra de adaptare. In felul acesta, peste depresia postpartum se suprapune si stresul, iar starile deprimante capata amploare. Eu nu va recomand sa abandonati aceasta meserie in acest moment; nici sa nu o abandonati niciodata. Ideea este sa asteptati momentul potrivit pentru aceasta decizie. cred ca orice ar lua locul acestei activitati in acest moment, ar fi la fel de stresant pentru dumneavoastra. Asadar, cereti ajutor specializat si dupa tratament, atunci cand veti vedea viata ca si inainte, ganditi-va daca aceasta meserie va reprezinta sau nu si atunci luati decizia definitiva. Cat despre dezamagirea celor care s-au zbatut sa obtineti acest post, ganditi-va cat ar creste ea in mintea lor, stiind ca si-au pus “barba” pentru cineva incompetent in acest domeniu. Poate ca intr-un alt domeniu puteti chiar straluci. de ce sa pierdeti o sansa in viata, de dragul mentinerii unei aparente in ochii altora. Cu bunul simt sau cu recunostinta pe care probabil simtiti ca o datorati cuiva, se poate rezolva elegant prin comunicare deschisa; dar si aici puteti exersa cu un psihoterapeut mai multe variante. Asa ca nu mai pierdeti timpul cu disperarea si treceti la actiune; altminteri veti simti efectele inactiunii. Numai sanatate!

S-ar putea sa te intereseze si:

Facebook si parteneri

Loading

Sustinem

vegani romania

Implant dentar pret

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

16005 raspunsuri primite pentru 3293 intrebari
(in categoria actuala: 1064 raspunsuri primite pentru 220 intrebari)