Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Nu lucrez de 6 luni de cand m-am intors din strainatate. Nu ma atrage niciun loc de munca din punct de vedere financiar, de iesit nu ies cu zilele din casa, pentru ca prieteni nu mai am.

Mesaj anonim, prin terapeuti.ro/sfatul-terapeutului/:

Buna ziua. Apelez si eu la dvs in speranta ca imi veti da un sfat. Am 30 de ani, nu lucrez de 6 luni de cand m-am intors din strainatate. Acasa nu ma atrage nici un loc de munca din punct de vedere financiar, de iesit nu ies cu zilele don casa pt ca prieteni nu mai am acasa. Nici in strainatate nu mi-a fost usor sa ma adaptez, a fost bine cat am locuit cu fostul meu iubit dupa care m-am inchis atat de mult in mine ca nu m-am mai putut apropia de altcineva. Relatia a fost una de scurta durata, 5 luni, timp in care am fost fericita,cel putin asa credeam. Dupa despartire am optat pt un loc de munca mai bun acolo si la inceput a fost bine. Treptat entuziasmul a disparut, singura nu imi era deloc usor, alt baiat nu am mai cunoscut si au inceput gandurile cum ca viata nu are sens, singura printre straini si departe de familie. Am ajuns acasa, crezand ca o sa imi fie mai bine insa nu am pornire deloc sa ma angajez aici. Ma panichez ca nu voi face fata, de multe ori nu ma pot concentra
asupra sarcinilor si am sentimentul ca niciodata nu imi voi gasi alesul..fericirea..linistea. Mentionez ca familia mea este una plina de viata, eu insa nu ma pot adapta in nici un fel. Ei rad glumesc, eu stau tot timpul posomorata si trista ca nu am nici iubit nici viata sociala si nici job. Ba mai mult, nu am deloc incredere in mine..ma consider urata, grasa si nu atat de desteapta. Mi-ar fi placut ca pana la varsta asta sa am si eu un copil, sa fiu casatorita si sa nu mai depind de familie sau prieteni (care sunt plecati in strainatate) sa iasa cu mine sau stiu eu..caut anturaj in oricine dar in ultima vreme fara prea mult chef de viata. Asta se vede si in comportamentul meu care uneori este agresiv in vorbire..sunt rautacioasa invidioasa pe realizarile altora si ma intreb ce e in neregula cu mine. Eu de ce nu am mai nimic, decat o familie care ma iubeste si m-a ocrotit mereu, o mama super protectoare care nu a fost de acord cu plecarea in strainatate desi eu asta imi doream. Acum
nu mai stiu ce imi doresc..mi-este frica de tot..de nou. Sunt satula sa am intalniri si sa nu se aleaga nimic de durata. Am ajuns la concluzia ca ori imi este frica de responsabilitati..ori am gresit pe undeva. Sunt o pers f usor de influentat, si acum imi pare rau ca am renuntat la anumite persoane doar pt ca mama si familia nu le doreau in viata mea. Ba ca e sarac ba ca e prea urat..Asadar am o multime de temeri..si nu stiu ce ar fi mai bine pt mine. Sa plec si sa incerc de una singura din nou sa ma descurc…sau sa raman acasa si sa ma tratez. Din pct de vedere mintal simt ca nu sunt ok. Ma plictisesc de mor in casa dar nu am chef sa ies..sa ma aranjez..sa ma dau jos din pat sau sa fac ceva cu viata mea. Mentionez ca am mai fost plecata in iulie anul asta in anglia, insa dupa o sapt am cedat, iarasi frica ca ma duc la munca si trece viata pe langa mine fara ca eu sa am vreo bucurie. Stiu ca ar trebui sa caut fericirea in mine si nu in oameni si nu imi place deloc pers care am
devenit..apatica..lenesa..trista..invidioasa…nepasatoare..rautacioasa.
Dati-mi va rog un sfat..nu mai suport toate astea.

Cum a fost pt tine aceasta supraprotectie, ocrotire permanenta??? Cum ai ales tu sa te folosești de acest răsfăț din partea familiei? Ai descris cum nu vrei sa fii, dar cum ți-ai dori sa fii(ce invidiezi la ceilalți)??? La ce ar trebui sa renunti pt a fi asa cum ți-ai dori??? Ce ești dispusa sa faci pt asta?
Si eu trec prin aceleasi stari..si la fel am avut o mama sufocant de grijulie,iar asta cred ca iti cam astupa independenta si deciziile.nu sunt psiholog,dar tin sa scriu persoanelor care trec prin aceleasi etape.in primul rand pe viitor nu mai renunta la persoane ca nu le convine la unul,altul.bazeaza-te pe ce vrei tu cu adevarat,chiar daca e rau sau bun,urat,frumos,te vei lovi singura cu capul..important este sa nu ai regrete si sa decida altii in locul tau.nici eu nu mai muncesc de..4luni..dar ma lupt in prima faza sa imi gasesc placeri in asa zisul stat in casa.chiar conteaza sa iti cresti increderea in sine..si sa iti raspunzi tie insuti la intrebarile de mai sus care le.a adresat doamna Olimpia.trebuie sa iti cresti entuziasmul..cu cat ne crestem entuziasmul prin mici placeri,cred ca vom avea putere sa inaintam.eu am inceput cu sportul,asta te mai trezeste din lene,in timp iti creste energia..depinde acum de tine sa iti stii sau sa iti aduci aminte ce iti creeaza placere…iti doresc mult curaj si entuziasm!
Ai mai insirat ca te simti…in anumite feluri…asta ar fi un motiv in plus sa lucrezi cu tine..te simti cu kg in plus,fa macar un exercitiu,doua,chiar daca nu faci multe,macar iti hranesti constiinta ca ai luptat pt tine..nu te vezi desteapta,trebuie sa ai un talent al tau ca orice om…..schimbati aspectul parului..machiazate un pic..chiar numai pt tine! ..nu te nevoie sa te vada neaparat altii….fa-o pt tine! ..iar casatoria..copilul..ne-a pus cumva cineva un zid in fata si nu avem voie sa le facem de acum incolo?in lumea asta nu sunt limite de varsta..si in secunda urmatoare..si peste doi ani,putem face asta.pana atunci vom fi si mai pregatite..
E depresie.
Si eu cred ca e depresie si cred ca te-ar ajuta un proces terapeutic pas cu pas sa iesi. Ar fi indicat sa vezi daca pe langa bagajul emotional si relational(familie, viata sociala) nu exista si un dezecbilibru hormonal care sustine astfel de stari si poate duce si la fluctuatii in greutate. Un control endocrinologic te va lamuri. In plus insa te poti ajuta schimband focusul atentiei tale de pe ce te supara, pe ce iti doresti. De pe ce iti lipseste pe ce ai si de pe probleme in general pe cautarea de solutii la ele. Creierul e ca o masina de dat raspunsuri. Esential e ce te intrebi. Alege intrebari care te ajuta si ai curajul sa gresesti. Cand ai o mama superprotectoare e normal sa te temi si sa decizi cu greu pentru tine. Protectia ei atata timp te poate face sa crezi ca singura nu poti reusi. Starea in care te afli nu te ajuta sa vezi cat de puternica esti. E cel mai greu din starea ta de acum sa actionezi, dar e si sfatul meu pentru tine. Bucura-te de ce realizezi in fiecare zi, fa lucruri care iti plac si compara-te doar cu tine de ieri, nu cu ceilalti.


Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita