Login

Sfatul Terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

In scoala generala eram ciudatica, la 15 ani am inceput sa consum droguri, apoi l-am cunoscut pe R, cu care am avut o relatie din care am scapat doar in momentul in care m-a lovit (am avut coaste rupte si jumatate de fata vanata si umflata. Dupa asta am aflat ca unul dintre cei cu care fusesem avea HIV…

Mesaj anonim Terapeuti.ro:
Buna ziua!
Nu stiu exact de unde sa incep, pentru ca nu exista o situatie concreta care imi influenteaza starea.. daca treceam printr.o perioada grea, poate mi.ar fi fost mai usor sa imi dau seama ce anume este in neregula cu mine. Am 18 ani, urmeaza sa dau BAC’ul in vara si simt ca incet-incet, in loc sa muncesc mai mult, imi pierd interesul pentru scoala. Mi.e greu sa ma ridic din pat dimineata, ai mei dau vina pe lene/ oboseala, dar eu cred ca e altceva. Nu m.am simtit niciodata asa, nici in anii trecuti nu aveam prezența la liceu perfecta, dar acum ma lupt cu mine sa ma duc. Asa am descoperit ca e ceva aiurea, apoi am observat ca nici la alte capitole nu stau extraordinar. Am o relatie de un an, dar simt ca nu am energie sa contribui la mentinerea ei, desi nu mi se cere foarte mult intrucat el pleaca ocazional cateva luni pe mare si in afara de asta, e un om de un calm si o maturitate extraordinare. Am un grup de prieteni apropiati, dar ies cu ei din simplul motiv ca nu vreau sa ii pierd, desi as prefera sa stau acasa. Copilaria mea a fost normala, singurele lucruri care m.au afectat sunt: divortul parintilor mei (a durat destul de mult pana sa divorteze.. au fost multe certuri si violenta, i.ar apoi eu am devenit singura “unealta” prin care puteau afla lucruri unul despre celalalt. I.am ascultat pe fiecare in parte cum il denigreaza pe celalalt, perioada in care m.am izolat destul de mult, dar aveam impresia ca am reusit sa ma scutur de tot ce simteam atunci), moartea matusii mele si moartea bunicii (eram foarte apropiata de amandoua). In scoala generala eram ciudatica si existau persoane care se luau de mine pana in punctul in care imi era jena sa mai ies din casa, dar aveam un grup restrans de prieteni cu care imparteam aceste sentimente. Cand am reusit sa ies din “depresia” pe care credeam ca o am atunci, am trecut in extrema cealalta si timp de 3 ani am avut un stil de viata foarte, foarte haosat. La 15 ani am inceput sa consum droguri (legale, tot felul) si mi.am facut un aturaj foarte dubios, mod in care l.am cunoscut pe R, cu care am avut o relatie de 1 an, de care am scapat doar in momentul in care m.a lovit (am avut coaste rupte si jumatate de față vanata si umflata, dar mi.a fost frica sa ma duc la politie sau la spital). A fost o relatie bolnava, el incercand sa imi controleze absolut fiecare miscare.. avea si “filme” ocazionale, in care credea ca l.am inselat sau lucruri de genul, desi nu se punea problema. Dupa asta, in disperarea de a trece peste, am trecut prin patul a cativa baieti, iar cand in sfarsit am crezut ca m.am calmat si ca s.au aranjat lucrurile pentru ca l.am cunoscut pe V si m.a adus pe calea cea buna, am aflat ca unul dintre cei cu care fusesem avea HIV. De atunci nimic nu a mai fost la fel, m.a obsedat acest gand si mi.am facut teste in fiecare luna. Nu am spus nimanui (in afara de prietena de la care am aflat) nici pana in ziua de azi. Am avut luni intregi in care ma simteam vinovata fata de V si nici macar acum nu consider ca il merit. Mi.am facut sute de planuri pentru cazul in care iesea pozitiv, planuri care se terminau toate cu sinucidere. Acum totul e bine, dar eu ma simt goala pe dinauntru, simt ca nu mai am putere.. si pot sa accept, in sfarsit, faptul ca am nevoie de ajutor. Multumesc anticipat!

Botezat-Antonescu Radu Andrei

inteleg ca ai nevoie de ajutor si iti recomand sa incerci sa faci un efort financiar de a incepe o psihoterapie in care sa le iei pe toate una cate una. Din ce ai scris este clar ca ai avut o viata foarte incarcata peste care nu se poate trece asa usor, de unde si starea ta actuala. Curaj! Se poate!
 1

Doina Zamfirescu

Apeleaza la un terapeut. Mult efort si suferinta stranse de-a ungul timpului te determina sa te simti obosita si fara chef. Terapia te poate ajuta sa iesi din aceasta stare. Curaj!

Alyna Alina

daca tu esti cea iubita si esti depresiva , gandeste-te in ce stare este sotia si copii care sunt inselati , daca nu ai constiinta si suflet cand o sa iti vina randul tau sa fii sotie o sa vezi cum o sa fie , si atunci alta va fi amanta si el va face ce stie mai bine
 1

Mar Dum

Daca relatia lui cu familia ar fi una toxica, ar fi mai bun divortul chiar daca la prima vedere nu se vede asa. Pus in fata faptului de a divorta adevarul ar iesi la iveala. In ce-l priveste, indiferent de urmari, s-ar putea sa-l vada dand inapoi sau divortand. Daca stii ce vrei, iti asumi raspunderea fara a cauta vinovati, dar daca nu ai incredere in tine si esti genul “minte-ma numai minte-ma frumos” ar trebi mai intai sa te pregatesti pentru acest pas, iar asta nu se invata la fara frecventa, pt ca iata rezultatul framantarilor fara raspuns, depresia. Oricum decizia si asumarea responsabilitatii trebuie sa-i apartina. Dicutiile de aici nu contureaza decat complexitatea situatiei. Particularitatile situatiei nu pot fi analizate doar cititnd un mail si/sau doar ascultand ce spune o singura parte…

S-ar putea sa te intereseze si:

Facebook si parteneri

Loading

Sustinem

vegani romania

Implant dentar pret

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

16026 raspunsuri primite pentru 3300 intrebari
(in categoria actuala: 2075 raspunsuri primite pentru 494 intrebari)