Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Prietenul meu merge anual in concediu in strainatate. Mi-as dori sa vin si eu insa nu imi permit financiar si ma deranjeaza faptul ca el stie ce simt si cu toate acestea, merge.

  167 vizite

Actualizat: 13 februarie 2014 | 8 raspunsuri
Terapeuti RO 9:54am Feb 1
Mesaj:
Buna ziua!
Sunt implicata de 6 ani intr-o relatie.Prietenul meu practica sporturi de iarna;de doi ani si-a gasit aceasta pasiune si merge anual,de atunci,intr-un concediu de o saptamana in strainatate.Mi-as dori sa vin si eu,fiindca am acelasi hobby,insa nu imi permit financiar(nici el nu poate sa ma ajute,deocamdata),si nici perioada de concediu nu se sincronizeaza cu a lui(el poate sa isi ia oricand in timpul anului,la mine e fix.)Ma deranjeaza foarte tare ca el merge de unul singur,cu toate ca ii inteleg pasiunea.Ma deranjeaza si mai tare faptul ca el stie ce simt,si cu toate acestea,merge.Mi-ar fi placut sa gasim o alternativa coumna,dar el nu vede niciuna.Daca el ar fi in postura mea,eu nu m-as duce intr-un concediu de una singura.O consider o chestiune de respect si consideratie fata de relatie si fata de cel langa mine.Intr-o evetuala casnicie,nu as accepta asa ceva.Nu sunt adepta concediilor separate.
Probabil am o viziune prea dogmatica asupra relatiilor,pentru societatea “deschisa noutatii” din zilele noastre(cu toate ca am 25 de ani)…Asa o fi?
Botezat Radu 9:57am Feb 1
relatia este in doi (cel putin), daca nu exista consens, ea nu poate sa functioneze. Incercati sa gasiti impreuna o solutie, sa aveti un dialog real… monologul se exclude automat
Diana Bordeianu 9:58am Feb 1
schimba tu ceva la tine in abordare pe principiul ca daca schimbi ceva tu, va schimba si el. Ce anume ai putea face diferit? Daca vrei, te ast cu raspuns pe office@atelierecumaniere.ro
Luminita Panait 1:28pm Feb 6
I-ai spus ca nu esti de acord? Cum iti raspunde el la asta?
Catalina Negrea 10:11am Feb 7
Gelozie boala grea;),fiecare om,la un moment dat isi doreste sa fie singur! O sapt/an ti se pare mult? Stai si analizeaza situatia,si comunicati,exprimati-va nemultumirile,unul fata de celalat;) “Mi-ar fi placut sa gasim o alternativa comuna,dar el nu vede niciuna”,ai ramas doar la stadiul de dorinta,ca sa treci la intentie,trebuie si dorinta celuilalt!
Terapeuti RO 6:58pm Feb 8
RASPUNS: Da,o saptamana pe an mi se pare mult,in conditiile in care eu nu am nici macar acea saptamana intr-un an pentru mine,si nici pentru noi(de ex,sa mergem undeva o saptamana,intr-un concediu,sa avem un timp al nostru mai specific decat cel obisnuit),iar el o are.Nu inteleg,in general,nevoia de singuratate intr-o relatie care merge bine,cand oamenii sunt mai tot timpul singuri:5 sau 6 zile pe saptamana pe care le dedica carierei aproape in totalitate,timpul cu prietenii,plus alte evenimente.Consider ca o relatie trebuie intretinuta,iar astfel de momente ofera profunzime legaturii dintre doi oameni.Iar cand am spus “mi-ar fi placut…dar el nu vede niciuna” m-am referit la faptul ca i-am spus despre ceea ce simt deja,iar el spune ca ma intelege,dar nu are ce sa faca in privinta asta…dragul de el… Eu ar trebui sa gasesc o solutie,ca doar e problema mea,nu a noastra,nu-i asa?
Botezat Radu 7:18pm Feb 8
cum spuneam mai sus: o relatie presupune doua persoane. Rediscutati acest aspect, fie intre dvs, fie in terapie de cuplu. Daca nu exista dorinta reciproca, atunci…
Denissa Toma 7:52pm Feb 8
Intr-un cuplu, cei doi nu reactioneaza si nu percep lucrurile in acelasi fel. Da, in situatie inversa, poate tu ai alege sa stai acasa, dar asta este ce ai face TU. Daca ar ramane acasa crezi ca ar demonstra ca te iubeste mai mult? Presupui ca in timpul in care tu ai fi la serviciu, el s-ar gandi la tine cu dragoste sau s-ar gandi ca tu esti persoana care l-a impiedicat sa faca ceva din placere? . Poate ar fi bine sa te analizezi ce anume sta in spatele dorintei tale (ca prietenul sa stea acasa), neincredere, teama de indepartare intre voi, ideea ca va petrece experiente fara tine??
Luminita Panait 10:28am Feb 13
Nu te poate invinovati nimeni pentru ceea ce doresti de la un partener. Singura conditie este sa te inteleaga si sa te asculte chiar partenerul tau, daca nu ai intelegere la el si cauti solutii in alta parte, mai nimerit ar fi sa discuti cu un psiholog.
Postat în Dragoste | Relatii de cuplu, Psiholog / psihoterapeut online
Etichete: , , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita