Login

Sfatul Terapeutului

Acolo unde poti fugi de tine si de viata ta - O incursiune in lumea dependentelor si a comportamentelor adictive

Acolo unde poti fugi de tine si de viata ta – o incursiune in lumea dependentelor si a comportamentelor adictive

Acolo unde poti fugi de tine si de viata ta - O incursiune in lumea dependentelor si a comportamentelor adictive“Acolo unde poti fugi de tine si de viata ta – o incursiune in lumea dependentelor si a comportamentelor adictive” Cristiana Alexandra Levitchi, Clara Toma, Editura Ascendent.

Fragment:
Multe persoane cind vorbesc despre adictie se gindesc mai ales la alcool, drog, fumat, uitind ca in lumea actuala multe lucruri pot deveni si devin adictii.
Cartea de fata nu isi propune sa inlocuiasca schemele de tratament pentru adictii, ci sa va dea un reper si un punct de pornire in a intelege problematica acestora. Pe parcursul cartii o sa gasiti explicatiile diverselor scoli psihoterapeutice si terapii complementare privind cauzele adictiilor. Parafrazand sloganul de la televizor despre exces, as spune ca aproape totul facut cu moderatie nu dauneaza grav sanatatii fizice si psihologice.
Traiasca Verbele: A face, A avea si A fi Perfecti.
In nomenclatoarele bolilor mentale nu exista boala numita Perfectionism, insa aceasta trasatura este prezenta in foarte multe maladii descrise acolo. Eu as numi Perfectionismul maladia vremurilor in care traim.
Traim in timpurile tiraniei lui “Cel/cea mai”! Cea mai buna actrita, cel mai frumos barbat, cel mai fantastic cuplu, cea mai buna dieta, cel mai bun remediu. Toate promit Perfectiunea, Absolutul, Frumosul, Bunul, Adevaratul.
Mania perfectiunii se intrezareste peste tot in occident. Ea se asociaza des cu doua mecanisme de aparare, incurajate social activismul si socializarea. Este “la moda” sa fim ocupati („daca esti ocupat, esti important!”) cu munca sau cu alte activitati considerate benefice: sport, spiritualitate. Nu de putine ori am observat persoane care condamna carierismul si ridica in slavi practicile non-active (yoga). Paradoxal, multe din aceste persoane au ajuns sa practice la fel de zelos aceste indeletniciri (ca si cum ar avea o norma pe zi), la fel de in exces ca workaholic.
De fapt nu se schimba decat activitatea, nu si compulsia. Nu conteaza ce activitate fac, important este ca o fac compulsiv (sa uite de ganduri si sentimente amenintatoare pentru ei). Poate tocmai de aceea avem atatia copii si adulti cu deficit de atentie si extrem de activi (hiperkinetici).
Si a socializa este “la moda”. Facebook-ul si alte retele de socializare o demonstreaza din plin. Socializarea nu ne imbie la constientizarea sentimentelor, emotiilor dureroase, ne invita deseori la discutii superficiale, fara substanta, fara intimitate autentica. Ajungem sa fim “prieteni” cu toata lumea si cu nimeni de fapt.
De la Perfectionismul materialist la Perfectionismul spiritualist nu este decat un pas. Cel care doreste cu obstinatie un job bun, succes in cariera, o casa, o masina, vacante, o familie frumoasa, un corp tanar si cel care doreste sa se dezbare de toate aceste dorinte carnale, spre a imbratisa cu patos si fanatism uneori diverse conceptii mai mult sau mai putin religioase, spirituale, au aceeasi trasatura: Perfectionismul. Va mai amintiti de competitia si comparatia care incepea deja de la gradinita, continua in scoala si liceu? Poate era mai putin vizibila la facultate. Va amintiti cum erati comparati cu alti elevi, frati, surori, si etalonul era “10 pe linie?“ Cu ce risc? Cu riscul alienarii de sine.
Perfectionismul acesta invatat inca din scoala (coronita de pe cap) s-a transferat in alte domenii ale vietii. Perfectionismul exista indiferent de domeniul vietii. Nu este nici o diferenta importanta intre perfectionismul scolar, profesional, materialist sau spiritualist. Exista acum un curent contra excesului de materialism. Nici materialismul fanatic nu este de dorit, insa nici spiritualismul fanatic nu este de dorit.

Din cuprins :

  • Boala numita perfectiune si dependenta de ea
  • Cauzele dependentei
  • De ce depinde dependenta?
  • Dependenta sanatoasa si dependenta nesanatoasa
  • Esti o persoana dependenta de ceva sau de cineva ?
  • Recunoasterea dependentei de catre cel in cauza
  • Tipuri de dependente
  • Cauzele subtile ale dependentei
  • Cand Adultul sta pe margine privind cum isi fac de cap Parintele si Copilul
  • Adictii, porunci parentale, chakre dezechilibrate, nevoi neindeplinite
  • Dependenta de substanta
  • Ce se produce in organismul persoanelor dependente de substante
  • Alte informatii utile privind alcoolismul si dependenta de droguri
  • Ce este alcoolismul?
  • Cate ceva despre droguri
  • O alta perspectiva asupra dependentei
  • Dependenta de medicamente alopate (inclusiv suplimente nutritive) sau terapii complementare si medicina neconventionala
  • Dependenta de televizor (de anumite emisiuni TV)
  • Dependenta de activitati pe calculator, de jocuri pe calculator si/sau jocuri pe retelele de socializare
  • Dependenta de socializare (fie ea si pe retelele de socializare), de activism, loisir
  • Dependenta de sex si de pornografie
  • Dependenta de adrenalina din sporturile extreme sau alte actiuni potential periculoase
  • Dependenta de munca (workoholismul)
  • Dependenta de munca, o dependenta cu care ne mandrim
  • Sindromul supraangajarii
  • Caracteristicile workaholicilor
  • Tulburarile psihice cauzate de dependenta de munca
  • Recuperarea
  • Testul de risc fata de dependenta de munca
  • Dependenta de bani si lucruri materiale
  • Dependenta de jocuri de noroc (ludomania)
  • Dependenta de ceilalti (dependentele emotionale)
    Dependenta afectiva din perspectiva Scolii ”Asculta-ti corpul !”
  • Care sunt consecintele dependentei ?
  • Ce putem face pentru a ne diminua dependenta ?
  • Etapele dezvoltarii autonomiei
  • Dependenta de diete si tulburarile de alimentatie (mancatul compulsiv, anorexia, bulimia, ortorexia)
  • Dependenta de operatii estetice si vigorexia
  • Dependenta de cumparaturi (shopaholism-ul – oniomania)
  • Dependenta de o anumita “cale” spirituala si ritualurile aferente
  • Dependenta de workshopuri, traininguri de dezvoltare personala si de literatura aferenta
  • Dependenta de zei, idoli
  • Dependenta de carti si filme
  • Dependenta ca masca a ranii de Abandon
  • Triunghiul dramatic, jocurile, nevoia de recunoastere
  • Influenta trecutului transgenerational si adictiile
  • Cererile unui copil catre viitorii candidati parinti inainte de a fi conceput
  • Drumul spre noi insine nu are scurtaturi
  • Dupa ce evenimente de viata ati putea avea nevoie de ajutor specializat
  • Cum sa iti satisfaci nevoile fara a folosi un drog
  • A ne gasi locul
  • Cum ne definim
  • Partile negre din noi insine
  • A ne da voie sa…
  • Calitati si puteri
  • “ A fost odata ca niciodata…” – cheita fermecata de la poarta schimbarii, in demersul terapeutic aplicabil dependentei
  • Metafora terapeutica si forta limbajului simbolic
  • Limbajul metaforic – limbaj multisenzorial
  • Poveste despre Sens si Timp
  • Rasplata Regelui
  • Concurs pentru vioara si pian
  • Efectul terapeutic al scrisului in preventia si tratarea dependentei
  • Un menage á trois
  • Ecologia relationala – o gestionare sanatoasa a situatiilor provocate de comportamentele dependente
  • Tratament in … 12 Pasi
  • Sinergia simturilor si a terapiilor complementare- modalitati de echilibrare si vindecare
  • Cateva cuvinte despre codependenta
  • Puterea de a alege
  • Poveste despre o Calatorie

Spuneam la începutul cărţii că adulţii cu adicţii provin din familii în care părinţii s-au comportat inconstant, fie dur, fie extrem de permisiv. Un copil care a crescut într-o familie cu părinţi autocraţi, duri care foloseau mai mult Părintele normativ negativ aplicând sintagma “bătaia este ruptă din rai” are mari şanse la maturitate să dezvolte ca adult tulburări nevrotice sau psihotice. Fie că se identifică cu victima şi dezvoltă o tulburare depresivă, fie că se identifică cu agresorul şi începe să aibă un comportament tiranic, durerea, traumele acumulate în copilărie nu se şterg aşa uşor, adultul simţind nevoia să uite această copilărie prin comportament adictiv. Un copil care a crescut într-o familie cu părinţi prea permisivi la care Părintele hrănitor negativ era prea des folosită, va avea tendinţa ca la maturitate să sfideze pericolele, să ceară şi să nu ofere nimic în schimb ca şi cum ceilalţi trebuie să îi ofere totul pe tava aşa cum au făcut-o părinţii (veritabil domn’ Goe la volan – copil de bani gata). Dacă realitatea nu îi oferă paradisul copilăriei atunci se va îneca într-un drog.

Majoritatea dintre noi, în România, am fost crescuţi în stil nedemocratic, pentru că aşa erau mentalităţile pe timpuri. O dată cu revoluţia, cu reînfiinţarea facultăţii de psihologie, cu apariţia literaturii de specialitate şi românii au început să înveţe încetul cu încetul că educaţia cea mai bună pentru un copil este cea democratică, în care părinţii îşi folosesc îndeosebi Părintele hrănitor şi normativ pozitiv, Adultul pozitiv şi Copilul liber. Schimbarea mentalităţii cere timp.

Pe lângă stilul parental propriu zis, o influenţă mare în devenirea unui adult, o are trecutul transgeneraţional. Trecutul unui strămoş ne afectează pe noi şi generaţiile ce vin. Copiem de la strămoşi talentele şi capacităţile, fizicul, profesia, modul de relaţionare, defectele, calităţile, durerile, traumele, capacitatea de a fi fericiţi sau nefericiţi. Aşa cum se transmit genele se transmit şi tiparele de gândire, ideile, sentimentele, stilurile comportamentale, adicţiile, traumele dintr-o generaţie în alta, mai ales dacă familiile sunt formate din membri cu Eu nediferenţiat. Fiecare dintre noi ne-am născut într-o familie, de care chiar dacă nu vrem suntem legaţi cu fire nevăzute, chiar şi în cazul când nu am ţinut legătura cu familia (mai ales atunci).

În familiile cu probleme, rolurile şi funcţiile sunt nefuncţionale, uneori copiii sunt parentalizaţi, adulţii comportându-se ca nişte copii. Conflictul marital deseori este transferat unui copil sau mai multora.

În familiile anxioase, permeabilitatea mental/emoţională este mare astfel încât membrul cel mai permeabil va prelua conţinutul psihoemoţional din familie.

Cu cât membrii familiei respective nu recunosc, nu îşi conştientizează problemele, sentimentele şi gândurile, cu atât problemele lor vor fi înghiţite de membri mai tineri ai familiei. De aceea traumele şi nefericirile se transferă mult mai uşor în momentul când familia este nediferenţiată. Cu cât între subsistemele familiei există graniţe clare, nici difuze, nici rigide, cu atât familia respectivă are şanse de a fi mai funcţională, cu membri autonomi. Cu cât există o patologie a graniţelor şi subsistemelor cu atât încurcăturile în familie sunt mai mari. Poate exista o patologie a subsistemelor când un membru dintr-un subsistem ia locul unuia din alt subsistem (când un copil preia rol de părinte pentru un părinte absent, bolnav, decedat).

Puteti sa achizitionati cartea online sau in librarii:

www.edituraascendent.ro (office@edituraascendent.ro)
www.librarie.net
Libraria Eminescu (sau online www.librariaeminescu.ro)

Lasa un comentariu

Facebook si parteneri

Loading

Sustinem

vegani romania

Implant dentar pret

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

16026 raspunsuri primite pentru 3300 intrebari